... publicat in 1883 in Almanahul Societatii Academice Social-Literare, Romania Juna.Geneza poemuluiMihai Eminescu a pornit de la un basm popular, Fata in gradina de aur, basm cules de germanul Kenish in timpul unei calatorii in Muntenia, in 1861.In basm era vorba despre o tanara fata de-mparat, inchisa de tatal ei intr-un castel. Un zmeu se indragosteste de ea, dar fata il respinge speriata de nemurirea lui. In cele din urma fata de-mparat ii cere zmeului sa devina muritor. Zmeul se duce la demiurg si-i cere sa devina muritor, dar este refuzat. In acest timp fata de-mparat se indragosteste de un fecior de-mparat cu care fuge-n lume. Zmeul se razbuna pravalind o stanca pe fata de-mparat. Tanarul moare si el de durere.Mihai Eminescu nu s-a multumit sa versifice basmul ci a supus materialul folcloric unui proces de abstractizare si de spiritualizare. A regandit si a modificat personajele si semnificatiile creatiei populare.Zmeul din forta raului a devenit prin imobilizari repetate Hyperion, simbol al genuilui fata de imparat a trecut si ea printr-un proces de spiritualizare pentru a corespunde aspiratiilor lui Hyperion. Fiul de imparat a devenit Catalin, simbolul omului obisnuit demiurgul a devenit o proiectie abstracta, Creatorul. Principala modificare se refera insa la suprimarea razbunarii. Hyperion nu se mai razbuna, ca zmeul din basm, pentru ca razbunarea nu se potriveste cu esenta sa superioara.Intre 1870-1872 Mihai Eminescu elaboreaza prima varianta a poemului care se termina cu blestemul zeului Un chin s-aveti de-a nu muri de-odata!Dupa 1880 elaboreaza inca cinci variante a poemului.Alaturi de izvoarele folclorice si motivul Zburatorului, Fata din gradina de aur si Miran si frumoasa fara carp Mihai Eminescu a mai folosit izvoare filozofice conceptia despre geniu a lui Schopenhauer, elemente din filozofia lui Kant si Hoegel, izvoare mitologice mitologia greaca, indiana si crestina, izvoare biografice propria sa experienta de viata.Depasind schemele basmului popular Mihai Eminescu realizeaza intr-o forma rafinata de o simplitate clasica o dezbatere cu profunde implicatii filozofice asupra conditia omului de geniu.Referindu-se la sensul poemului sau, Mihai Eminescu preciza intr-o nota pe manuscris In descrierea unui voiaj in tarile romane, germanul Kunish povesteste leganda Luceafarului. Aceasta este povestea, iar intelesul alegoric i-am dat este ca, daca geniul nu cunoaste nici moarte, si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.Poemul incepe cu formula traditionala a basmului popular, din plasarea intr-un timp mitic, nedeterminatA fost odata ca-n povesti,A fost ca niciodata,Din rude mari imparatesti,O prea frumoasa fata.Fata de imparat este definita prin atributele unicitatiii era una la parinti,i mandra-n toate cele,Cum e fecioara intre sfinti,i luna intre stele.Urmeaza prezentarea idilei dintre fata de imparat si luceafar. Luceafarul ii apare fetei in vis Caci o urma adanc in vis, Iar ea vorbind cu el in somn, avand semnificatia unui vis erotic.La chemarea fetei Luceafarul se intrupeaza de doua oriCobori in jos luceafar bland,Alunecand pe-o raza,Patrunde-n casa si in gand,i viata-mi lumineazaPrima intrupare este angelica, raspandind in jur o senzatie de frig, de raceala, de glacialitateParea un tanar Voievod,Cu par de aur moale,Un vanat giulgi se-ncheie nodPe umerele goalei s Iar umbra fetei straveziiE alba ca de ceara Un mort frumos cu ochii viiCe scanteie-n afara.Aceasta intrupare a luat nastere din combinarea elementului cosmic cerul cu elementul neptunic marea.Chemarea erotica a luceafarului nu este numai expresia dorintei, a instinctului erotic, din perspectiva dialecticii lui Hoegel, chemarea luceafarului exprima o sete de autocunoastere, dorinta lui Hyperion de a ajunge la sine insusi prin reflecta...
Download