...q9YqVVq6qqqqVqVqVV,VVVVqqqLiviu RebreanuION comentariu literarCaracterizarea lui IonGeneralitaiEste prima capodopera in creaia lui Liviu Rebreanu i un punct de referina in evoluia romanului romanesc. Eugen Lovinescu considera romanul o adevarata revoluie faa de lirismul samanatorist, eticismul ardelean, atitudinea poporanista. Elita criticii literare a vazut in acest roman o capodopera de rascruce in reflectarea satului i a aranului roman. Intr-adevar, romanul aduce o imagine noua, autentica, obiectiva asupra realitaii rurale, respingand orice intenie de idilizare, de infrumuseare.GenezaLiviu Rebreanu a pornit in scrierea acestui roman de la fapte reale, pe care le-a transfigurat in opera sa. In articolul Marturisiri romancierul vorbete amanunit despre geneza romanului sau.In primul rand romancierul marturisete ca a fost impresionat de o scena surprinsa la hotarul satului Prislop, cand un aran s-a aplecat i a sarutat pamantul ca pe o ibovnica. Scena i s-a intiparit in minte, l-a uimit, l-a obsedat i a fost fixata in desfaurarea epica a romanului.Liviu Rebreanu a reinut o intamplare petrecuta in sat un aran intarit i-a batut unica fiica, Rodovica, pentru ca a greit cu cel mai becisnic flacau din sat. Daca fata ar fi greit cu un baiat instarit, aranul ar fi gasit mijlocul sa impace lucrurile. Aa insa ruinea lui era mai amara pentru ca trebuia sa se incrusceasca, frunta, cu pleaba satului i sa dea o zestre buna unui prapadit de flacau, care nu iubea pamantul. Intamplarea Rodovicai va constitui pentru inceput subiectul nuvelei Ruinea.Tot in zilele respective Liviu Rebreanu a stat de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, dar foarte sarac, Ion Pop al Glanetaului. Din discuiile cu acest flacau se simea o dragoste pentru pamant aproape bolnaviceasca. Pronuna cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie i pasiune, parca ar fi fost vorba despre o fiina vie i adorata.Combinand aceste date, imaginand scene, gesturi, dialoguri, Liviu Rebreanu a trecut la elaborarea romanului. El ii propune sa reprezinte prin Ion al Glanetaului pasiunea organica a aranului roman pentru pamantul pe care s-a nascut, pe care traiete i moare.Ion este un roman realist de observaie sociala. Romanul are o structura complexa urmarind destinul personajului principal, pe fundalul satului ardelean cu tradiiile i obicieiurile sale. Inca din acest roman Liviu Rebreanu este adeptul construciei sferice romanul incepe i se sfarete cu aceeai imagine. Drumul care duce spre Pripas este in acelai timp drumul de la realitatea vieii la ficiunea operei artistice aceeai omagine de la sfaitul romanului ne readuce din lumea romanului in realitatea concreta Din oseaua ce vine de la Carlibaba, intovaraind Someul cand in dreapta, cand in stanga, pana la Cluj i chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece raul peste podul batran de lemn, acoperit cu indrila mucegaita, spinteca satul Jidovia i alearga spre Bistria, unde se pierde in cealalta osea naionala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. isDrumul trece prin Jidovia, pe podul de lemn acoperit, de peste Some, i pe urma se pierde in oseaua cea mare i fara inceput Structura romanului este complexa, autorul urmarind destinul unui personaj proiectat pe fundalul satului ardelean cu tradiiile, obiceiurile sale specifice.Monografia satului ardeleanSe constituie treptat din prezentarea satului i a aranilor, a problemelor, care-i framanta indeosebi problema pamantului prezentarea obiceiurilor i a tradiiilor legate de momentele fundamentale ale vieii naterea, nunta, inmormantarea prezentarea vieii intelectualitaii ardelene i a problemei naionale. Nu intamplator romanul incepe cu descrierea horei, scena antologica prin care autorul realizeaza mai multe obiective prezentarea unui joc popular specific zonei, someana, i introducerea treptata a personajelor i sugerarea viitoarelor conflicte. Obiectivul romancierului inregistreaza pe rand lautarii, care canta sub opron, ritmul indracit al someanei, gesturile flacailor, care ii ciocnesc cizmele Zecile de perechi bat Someana cu atata pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scantei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se invaltorete, se aeaza in starturi groase pe feele brazdate de sudoare, luminate de oboseala i de mulumire. Cu cat Briceag iuete cantecul, cu atat flacaii se indarjesc, ii infloresc jocul, trec fetele pe subt mana, le dau drumul sa se invarteasca singure, opaie pe loc ridicand talpile, ii ciocnesc zgomotos calcaiele, ii pleznesc tureacii cizmelor cu palmele naduiteIn continuare obiectivul romancierului inregistreaza grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-i admira odraslele i al copiilor, care pandesc poalele fetelor. Scena este semnificativa i pentru realitatea adanc difereniata a satului. Astfel intr-un grup sta primarul tefan Hotnog, un chiabur cu burta umflata, i caiva batrani fruntai Pe-alaturi, ca un caine la ua bucatariei, trage cu urechea Alexandru Glanetau, dornic sa se amestece in vorba, tiindu-se totui sa se vare intre bogatai.Lipsesc i reprezentanii intelectualitaii ardelene familia invaatorului Herdelea i preotul Belciug. Acetia respecta petrecerea aranilor, dar nu se amesteca printre ei. Astfel Maria Herdelea era fata de aran de pe la Monor, dar fiindca umblase totdeauna in straie nemeti i mai ales ca s-a maritat cu un invaator se simea mult deasupra norodului i avea o mila cam dispreuitoare pentru tot ce e aranesc.Ion o strange la piept pe Ana, mireasa lui Geroge, dei este indragostit de Florica. Aici se sugereaza conflictul prin apariia lui Vasile Baciu, care il umilete pe Ion. Liviu Rebreanu exceleaza in prezentarea vieii araneti desfaurate sub semnul experienei colective hora, naterea, nunta, botezul, slujba duminicala, judecarea vinovaiilor, inmormantarea. Toate aceste aspecte sunt zugravite magistral, degajand o puternica senzaie de viaa reala.Obiceiurile de la nunta sunt prezentate cu prilejul nuntei Anei cu Ion.Nunta ine trei zile. In prima zi alaiul pornete cu carue spre Jidovia. In frunte merg calareii, care pocnesc din pistoale. In prima carua sunt lautarii, apoi o carua cu mirii i cu drutele i o brica cu naii. Intr-o alta carua sunt parinii mirilor, apoi altele incarcate cu flacai i fete. Nunta incepe la socrul mic i continua la socrul mare. Imaginea ospaului este autentica, alcatuita din urarilr i chiuiturile tinerilor, din versurile starostelui, din jocul miresei ziua a treia ospaul se muta la socrii mari, unde mireasa se duse acuma cu lada de zestre, urmata cu atata amar de vite i de galie ca de abia incapeau in ograda Glanetaului.Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar i psihologia ataneasca, mai ales in fragmentul care prezinta peitul fetei, in realitate un targ aprig pentru zestre.Tabloul monografic al satului se completeaza i cu alte elemente, ca naterea la camp. Tot in acest sens sunt prezente informaii despre obiceiurile la inmormantare.La inmormantarea Anei, la prohod, participa tot satul. Ro...
Download