... i reuind sa-i inlocuiasca umbra i sa intre in posesia eternitaii lui primordiale o ia cu sine i pe iubita lui i calatoresc impreuna spre luna intr-o voluptoasa i lunga imbraiare. Clipa devine veac iar Pamintul este prefacut intr-un margaritar i atirnat in salba iubitei. Astrul nopii este un eden cu peisaje feerice o natura romantica i fantastica in acelai timp.In aceasta natura feerica Dan i Maria traiesc intr-o venica desfatare, intr-o sarbatoare continua i totul ar fi desavirit daca Dan n-ar fi framintat de taina pe care nu trebuie sa o dezlege, aceea a triunghiului sacru avind in centru un ochi de foc deasupra caruia sta scris cu litere strimbe un proverb arab, pe care Dan nu-l poate interpreta. Cind calugarul Dan bucurindu-se de fore nelimitate are cutezana de a presupune ca s-ar fi identificat cu insui Dumnezeu oare fara sa tiu nu sunt eu insumi doamne se produce o fantastica prabuire cosmica in abis. Dan i Maria sint proiectai in haos i Pamintul ii recapata dimensiunile iniiale. Ca dintr-un vis personajul se trezete sub forma reala, a lui Dionis. Trezit din visare, Dionis vede printre perdelele albe de la fereastra casei vecine o fata cu chipul blond care cintase inainte ca el sa adoarma i se hotarate sa-i scrie. Cind fata apare la fereastra, cu scrisoarea, Dionis leina i se va trezi dupa un delir, in care se amesteca din nou planurile i la trezire va constata ca situaia lui s-a schimbat radical. Este o rasturnare de situaie tipica romantica. Se descoperise ca tinarul sarac este beneficiarul unei moteniri suficienta pentru ca tatal fetei sa-l primeasca altfel. Indiciul fusese tabloul din camera lui care reprezenta chiar pe tatal sau i cu care dialoga adesea in orele de singuratate. Trezinduse definitiv o descopera fata , iar scena de dragoste incheie fericit destinul fantastic al lui Dionis pentru a-i deschide perspectiva implinirii cosmice alaturi de Maria. Intr-un post scriptum explicativ, Eminescu incearca din nou sa strecoare indoiala asupra limitelor abia limpezite dintre realitate i vis.Sint prezente in nuvela motive pe care am gasit i in poezii motive romantice, filosofice ca viaa un vis, motivul umbrei. In final un motiv prezent in Glossa, motivul lumii ca teatru. Noutatea i fascinaia incontestata a poemului provine din felul original in care Eminescu imbina filosofia cu naraiunea fantastica cu descrierea. aaaaaaaasaa67FGHIJaIsokgsacsacsacsacsacsacsacsacsa
csacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsa
csacsacsacsacsacsacsacsacsacsacasaasae4,l,lJTiaJTim
es Ne RomanSymbol ArialiTimes Ne Roman CESRMANUL DIONISProza lui Eminescu este mai redusa ca numar decit poezia dar ca i in poezie i in proza, Eminescu este un deschizator de drumuri.Eminescu este creatorul basmului cult prin Fat Frumos din lacrima. Apoi este creatorul prozei fantastice Sarmanul Dionis in care realizeaza nu numai o nuvela fantastica ci i una filosofica. Valorificind idei filosofice antice cit i idei moderne.In afara de acest tip de proza Eminescu a scris i proza de dragoste estetica ca in Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel 1 proza de inspiraie social-istorica in Geniu pustiu 2 proza fantastica i filosofica Umbra mea, Sarmanul Dionis. 3 proza de inspiraie folcloorica Fat Frumos din lacrima 4 proza erotica Cezara la aniversareProza lui Eminescu a fost discutat mult de criticii literari i contestat de Eugen Lovinescu sau Garabet Ibraileanu care au socotit proza lui un exerciiu minor fara valoare estetica deosebita. Alii insa au apreciat-o i au remarcat nota halucinanta a ei i au apreciat-o pentru mesajul emoional al adolescenei navalnice. Dintre aceti critici s-au remarcat George Calinescu i Eugen Simion.Proza eminesciana aduce in contextul vremii visul romantic i cugetarea filosofica. Cea mai reprezentativa creaie din domeniul prozei filosofice i fantastice este Sarmanul Dionis.Nuvela este una dintre cele mai originale dintre prozele lui Eminescu. Nuvela este rezultatul contactului cu filosofia i literatura europeana din perioada studiilor de la Viena unde a i fost redactata aa cum rezulta dintr-o scrisoare trimisa lui Iacob Negruzii de catre Ioan Slavici. Nuvela a fost citita la 1 septembrie 1872 la Junimea unde a creat impresia de extravagana prin amestecul de filosofie i literatura. Nuvela este publicata in ianuarie 1873 la Convorbiri Literare de acelai Negruzii. Eminescu mai crease doua proze filosofice Archeus i Umbra mea in care sint dezvoltate mai multe motivuri, mituri mitul omului care i-a pierdut umbra, dedublarea personalitaii i relativitatea adevarurilor, motive preluate alaturi de altele din Geniu pustiu i se vor regasi in Sarmanul Dionis.SUBIECTUL NUVELEIIntorcindu-se spre casa intr-o seara de toamna prin ploaia rece, Dionis, un tinar visator incurabil, copist, modest, neavind pe nimeni pe lume, mediteaza asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spaiului i a timpului ca forme ale intuiiei, ale simurilor noastre. Nu exista nici timp nici spaiu, mediteaza Dionis, ele sint ipotezele fantastice la care ajunge Dionis, fantastice nu pentru ca ar fi lipsite de logica, ci pentru ca presupun imprejurari care trec dincolo de limitele experienei. Daca lumea cu toate evenimentele nu este decit rodul eului propriu inseamna ca omul este a tot puternic i poate sa caute in sine implinirea visului sau.E posibil deci i folosind anumite lucruri mistice desprinse din magie si astrologie sa ne micam pe orizontala timpului ori pe orizontala spaiului in timp i spaiu care scapa percepiei.Partea introductiva a nuvelei care ne familiarizeaza cu lumea gindurilor i a existenei cotidiene a lui Dionis, continua cu prezentarea strazii, a cafenelei, a locuinei lui Dionis toate sordite sordime apasata parca de un blestem a descompunerii evidenta sub ploaia care cade. Singurul element feeric este luna care apare in sfirit dintre norii risipii de ploaie.Portretul fizic al lui Dionis i imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a intregii evocari. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regasesc aici. Dionis e tinar, palid, melancolic, orfan i sarac, povestea insa-i a naterii lui e neobinuita ca i destinul parinilor mori inca din vreme.Casa veche unde locuiete e darapanata, ascunsa in mijlocul unei gradini pustii. Camera de la etaj pe care oJ0pqxySBCOPefuvxyz !azvrnjfsacsacsacsacsacsa...
Download