...ti la discutie, acuzatorii si aparatorii ai unei cauze fictive, ii provoaca sublocotenentului Stefan Gheorghidiu revenirea in memorie a propriei sale casnicii distruse, din punctul sau de vedere de o nevasta devenia prea mondena sub influenta unei mosteniri neasteptate venita sa schimbe un rost fixat al lucrurilor. Cu toate ca tanarul sublocotent este macinat de o gelozie chinuitoare din primele pagini s-ar putea trage concluzia ca dragostea fata de sotia sa este atat de puternica incat el este in stare chiar sa dezerteze pentru a o putea revedea peste cateva clipe m-a cuprins o ura amara si seaca impotriva tuturor. Prostia pe care o vedeam mi-a devenit insuportabila, pripit, ca o incalzire si iritatie a pietii pe tot corpul. Nu asteptam decat sa izbucnescpandeam un prilej, o cotitura de fraza sau de gest, ca sa intervin cu o aruncatura de grenadaToate aceste sentimente, aparent contradictorii care se izbesc de sufletul lui Stefan Gheorghidiu se invart in jurul a doua axe gelozia si iubirea excesiva pentru o femeie care, odata obisnuita cu mondenitatea, a capatat o oarecare mare independenta ce i-a permis indepartarea treptata, dar constanta de sotul sau. Toate aceste concluzii sunt concretizate prin vocea lui Orisan care in mod just observa o iubire mare e mai curand un proces de autosugestie Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti, greu la inceput, sa-ti placa femeia, fara de care mai tarziu nu mai poti trai. Iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca sti ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial sa o jignesti, sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si cu vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trbuieste prezenta ei zilnica.Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat in primul rand numai de probleme de constinta. Este un intelectual fin, care si-a facut din speculatiile filozofice mediul fundamental in care se misca cu dexteritate. Liniile de gandire trasate in campul istoriei filozofice ii sunt cunoscute cu de-amanuntul si gandirea lui proprie aluneca spre ele cu abilitate si subtilitate. Faptul ii provoaca o placere spirituala superioara, pe care o doreste unica si netulburata. Este defapt o izolare de viata trepidanta a complicatiilor sociale, o evadare intr-o lume in care domina numai spiritul filozofic, cu puterea lui de o gandi o noua randuiala. In aceasta lume vrea sa o ridice si pe sotia sa pentru a trai impreuna o dragoste eliberata de contingentele comune ale vietii sociale, o dragoste care sa fie numai a lor, sau numai a lui. Pasiunea lui Stefan Gheorghidiu izvoraste dintr-o metafizica a iubirii pure si absolute. De aceea ii este necesara Ella careia i se subjuga si pe care n-o poate rupe din sufletul sau. Acesta este si izvorul geloziei sale, cand comportarea sotiei ii infiltreaza in constiinta semne de intrebare, care il fac sa se zbata intre certitudini si indoieli.Pentru Stefan Gheorghidiu iubirea este receptata ca o experienta posibila, o imbogatire a relatiilor intime, nu ca o raportare a indragostitului la fiinta iubita. El este indragostit mai degraba dintr-un orgoliu satisfacut si traieste doar iluzia iubirii, nu sentimentul ca atare, caruia nu se abandoneaza niciodata, si nici nu consimte la sacrificii in numele dragostei.Pentru Stefan Gheorghidiu iubirea este o problema de IautoScunoastere, nu de implicare sentimentala. In aspiratia lui catre absolut el nu urmareste adevarul despre Ella, ci mentinerea propriului echilibru interior.Dupa ce experienta dramatica a luptelor de pe front l-a regenerat interior si i-a redat increderea in sine personajul depaseste esecul sentimental si matrimonial o inlatura pe Ella din prezentul revigorat al existentei sale, daruindu-i tot trecutul.Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi cuprinde atitudinea autorului in fata razboiului, o preocupare teoretica si practica esentiala pentru el, eveniment de o covarsitoare importanta pe plan istoric si moral. Razboiul a dus la rasturanarea planului constiintelor, a impus necesitatea revizuirilor de tot felul. Sunt imagini realiste scuturate de artificii, sub care ramane intreaga si nealterata spaima primara a omului in fata mortii, constiinta sacrificiului, eroismul, hotararea de a invinge ramanand niste reflexe pornite dintr-o constiinta biologica in primejdie, care se apara cu orice pret. Episodul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu este o ilustrare exceptionala, de o inalta realizare artistica a unei psihologii a groazei, a paniciicadem cu sufletele rupte, in genunchi, ne aruncam jos, care cum putem, apoi alergam, coboram speriati, imprastiatideasupra intaia explozie iti sparge urechile, te nauceste, a doua te baga in pamant. Dar prin faptul ca le-ai auzit pe amandoua nu esti mortam rasucit gatul ca un pui bolnav, resemnat, ca pe tocator. N-a fost nici de data astaPamantul farmitat, tasnit in sus cade acum cu intarziere, in ploaie, pe noi Abia mai inteleg bocetul, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din adancul adancurilor parca Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu. Cu aceasta experienta tragica, la care se adauga altele, ulterior, Stefan Gheorghidiu acumuleaza o cunoastere exacta a razboiului si a realitatii in general, incat constiinta lui se limpezeste de framantarile minore care ii umplusera sufletul de veninul geloziei. Gheorghidiu intelege in final ca experienta razboiului, tot ceea ce a vazut micsoreaza drama si framantarile lui individuale, fiindca razboiul zguduie din temelii constiinta intregi colectivitati, in fata careia drama sa personala I se pare cu totul insignifianta.Padurea SpanzuratilorDe Liviu Rebreanudrama intelectualului in conditiile razboiuluiDrama romanului transilvanean inrolat in armata imperiului austro-ungar a preocupat mult pe Liviu Rebreanu cu atat mai mult cu cat unul din fratii sai a avut un destin asemanator cu cel al lui Apostol Bologa. Insa chiar autorul precizeaza ca subiectul o constructie cerebrala la inceput s-a umanizat numai cand a intervenit contactul cu viata reala si cu pamantul. Fara tragedia fratelui meu Padurea spanzuratilor n-ar fi iesit de loc sau ar fi avut o infatisare anemica, livreasca precum au toate cartile ticluite in cap, la birou, lipsite se seva vie si inovatoare pe care numai experienta vietii o zamisleste in sufletul creatorului lui.Poate tocmai din acest motiv Rebreanu este intre primii scriitori din literatura europeana care abordeaza tema razboiului, romanul Padurea spanzuratilor fiind realizat dupa un intens proces de documentare, care-l va purta pe urmele fratelui disparut. Toate acele informatii descoperite vor fi inglobate insa organic intr-o viziune proprie care-I pune in evidenta talentul de romancier.Si tot Rebreanu continuaIn Apostol am vrut sa sintetizez prototipul propriei mele generatii. Sovairile lui Bologa sunt sovairile noastre ale tuturora, ca si zbuciumarile lui. Caci Apostol Bologa este prototipul generatiei de intelectuali...
Download