...cadere, de crestere si de descrestere, specifice eviolutiei istorice.E un roman cu o constructie ampla, echilibrata, urmarind un fir narativ bine conturat 2 teme---tema social-istorica si tema erotica. Actiunea romanului se petrece in Moldova di a doua jumatate a secolului al-17-lea in periada domniei lui Geogie Duca-Voda, personaj al carui caracter isi impune amprenta asupra vietii sociale si politice a tarii in mod nefast.Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-VodaDe Mihail Sadoveanucaracterizarea lui Alecu Russet in antiteza cu Duca-VodaRomanul istoric Zodia cancerului are o semnificatie deosebita in cadrul creatiei lui Sadoveanu, caci tema lui nu poate fi inteleasa daca este redusa doar la povestirea unor aventuri romantice proiectate pe fundalul intunecat al evului mediu romanesc. De asemenea nici evocarea de epoca, magistrala, nu constituie singura valoarea artistica si ideologica a cartii, desi contribuie in mare masura la aceasta.Zodia cancerului sau Vremea Ducai-Voda trebuie vazuta in suita istorica, plina de semnificatii, anuntata de Neamul Soimarestilor. Aici lupta stramosilor pentru apararea razasiei era in culmea ei. Taranii liberi se luptau pe viata si pe moarte pentru libertatea lor, respingand cu vitejie jugul boieresc. Vremurile erau mai tragice si, dintr-o anume perspectiva, mai eroice.In Vremea Ducai-voda vechea lupta e aproape de final. Transformarea razasimii in iobagie e un proces, incheiat si pecetluit, pe care rabufnirile eroice nu-l mai pot rasturna. Istoria isi va continua drumul, va cunoaste noile lupte ale taranimii lipsite de pamant si va redeschide stravechea drama a taranului muncitor, oprimat, in cazul perioadei prezentate, nu numai de domnul uzurpator ci si de boierii lacomi si hrapareti.Caracterizare lui Duca-VodaDuca Voda este un domnitor habotnic, lacom si avar, un batran ambitios care a pauperizat saracit tara pentru a recastiga domnia pierduta si a-si achita angajamentele banesti exorbitante luate fata de turci. Ajuns pe tronul tarii prin mazilerea lui Antonie Russet, el isi indeparteaza dusmanii nemilos, ucigandu-I unul cate unul fara ezitare si fara remuscari, singurul sau interes fiind sa domenasca. Chiar el recunoaste Ma gandesc ca dincolo, la divan au intrat faptasii pe care nu-I cunoastem. Fii deci mut. Nimeni sa nu simta nimic, pana ce nu dezlegam cu cheie de foc, limba sulgerului Lupu. Duca Voda are toate motivele pentru a o astfel de purtare, caci boierii pamanteni sunt de partea celui ce are puterea si nu a celui ce detine adevarul, razvratindu-se uneori, in momente de restriste pentru ca mai apoi asprimea si intransigenta domnului sa-I aduca din nou in randurile celor credinciosi lui. Caci toti cei ce stau impotriva lui Duca-Voda vor patimi ca acest Ursachi, pe care-l scot in fiecare zi din butuc slujitorii si-l bat la talpi ca sa-si plateasca datoriile, fie catre negustorul liovean, fie catre domnul sau. IInsaS aceasta prigoana impotriva boirilor nu este la Duca-Voda un lucru firesc, determinat de o fire demonica, ca la Alexandru-Lapusneanul, ci dimpotriva este o masura impusa de conjunctura in care este aplicata.Ucide sau vei fi ucis, aceasta este singura regula care mai era valabila in haosul acelor vremuri. Deci mai cuminte pentru cei aflati sub continua observatie este sa taca si sa faca, exemplu preluat si de Alecu Russet , care insa, nu-l pune in aplicare datorita unui alt conflict ce rasare din umbra iubirea sa pentru domnita Catrina, fiica dusmanului sau si a familiei sale.Aceata slabiciune, domnul o foloseste in favoarea sa, cu toate ca incearca sa-I impuna fiicei sale un alt beizade, pe Stefan. Din acest punct de vedere Duca este despotul de tip turcesc, machivelic, prin natura si traditie,intrigant si trufas, intreaga sa activitate gravitand in jurul setei da marire si de bogatii. ICaciS domnul nu se gandeste nici un moment la independenta sau la bunastarea poporului si nici a propriei familii, el vazandu-si supusii doar ca o sursa aparent inepuizabila de venit. Duca Voda este o fire cruda si cinica, el cerandu-I hatmanului Buhus sa reprime in sange revolta orheienilor, iar primul cap taiat sa-I fie adus inainte. Pe boierii care refuza sa mai spolieze poporul ii judeca sumar si ii executa. Spre deosebire de adevaratii voievozi care au inzestrat tara cu biserici, manastiri si schituri, construind lacasuri de cult si monunetnte de arta, religiozitatea lui Duca este falsa, caci, prin rugaciuni el cere divinitatii sprijin in planurile lui de pedepsire a inamicilor personali, el este un om fara suflet, care na trait niciodata satisfactia morala de a veni in ajutorul semenilor lui. Ultima lui fapta sangeroasa este uciderea lui Alecu Russet, in ziua nuntii fiicei sale cu Stefan Beizade, lasand-o pe mireasa sa se confrunte cu imaginea chipului desfigurat al iubitului.Beizade Alecu este insa un intelectual, el cunoscand cultura Bizantului si pe cea slava, si, prin studiile primite la universitea Camenita, avand cunostiinte despre cultura occidentala de tip classic. Toate acesta il fac sa nu se simta cu nimic inferior in discutiile cu abatele Paul de Marenne. IDarS acest fiu de print genilom fiul domnitorului mazilit, care n-ar face nota discordanta in saloanele franceze, traieste intr-o societate inapoiata, care in cele mai bune situatii atinge cel mult un ev mediu intunecat, in timp ce taraminea si popualtia saraca este trimisa chiar intr-o epoca mai indepartata, in care oamenii se adpostesc prin colibe de frica navalitorilor straini si se apara cu un umil par in fata garzii inarmate ce-l duce pe oapetele francez intr-un paradis, care datorita existentei componentei umane pare un paradis devastat.Lasand indarat lucirea mareata a asfintitului, abatele de Marenne incepu sa coboare, intrebandu-se ce cai minunate si cotite ii rezerva clipa viitoare in aceste singuratati. Dintr-odata, pe neasteptate, dintr-o rapa nebanuita, ii aparul omul. Tresari, caci acesta apritie nu era in armonie cu sentimentul si cu aprecierile sale din clipa precedenta. Nu era in armonie nici cu ceea ce in chip obisnuit cunostea el despre aceasta nobila opera a celui prea puternic. ICaci,SIn aceasta tarisoara manipulata continuu de-a lungul veacurilor de prea puternicii sai dusmani Din risipiturile celor cateva colibe acoperite cu stuh, gramadite in rovina, o fiinta in zdrente rasari amenintoare, ianrmata cu un par, rupt din lastarii de aproape. Privea speriata, printre pletele pe care i le zbatea vantul dinaintea ochilor, incalcindu-le cu barba zburlita. O droaie de caini slabi arciuti si cu cozile subpuse, un fel de lupi ai foamei iesisera la carare in juru-I latrand salbatic si urland. Foametei supusilor I se opune ospatul de la curtea domaneasca care are loc in odaia cea mare a spatariei, impodobita cu un mic iconstas si cu trei candele in coltul rasaritului si cu marcile tinutului Moldovei zugravite de jur imprejur pe peretii albi. Insa nu acest ospat este cea mai elocventa forma a ospitalitatii si opulentei, in limitele posibilului, a Moldove...
Download