...a romantica eminesciana a Cosmosului in antiteza cu fiinta umana neinsemnata si muritoare aceasta viziune mai cuprinde si evolutia Cosmosuluisituata intre cele doua capete geneza si stingerea, armonia nascuta din rotirea astrilor si perspectiva mitologica. Scrisoarea I este lucrarea reprezentativa acestei teme, fiind alcatuita dintr-o cosmogonie cuprinsa in doua cugetari una pe tema destinului uman ti una pe tema soartei geniului. In prima parte a textuluiversurile 1 28 ne este prezentat un cadru romantic, la vreme de seara, unde lumina enigmatica a lunii se imprastie peste o lume vana, nascuta dintr-un vis al Nefiintei. Aceasta priveliste din natura scoate la iveala mai multe ipostaze ale fiintei umane, dintre care retinem doar doua Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri pe un veac,Cand la ziua cea de maine abia cugeta un sarac Desi trepte osedite le-au iesit din urna sortii,Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii In alta parte a poemului, Eminescu ii prezinta pe oameni ca fiind umbre pe panza vremii , care se metamorfozeaza in mii de coji si in nume trecatoare duse de timp trecatoare este si gloria, umilul om sarac si regele cel puternic fiind uniti de acelasi destin, care cuprinde tot ceea ce se afla sub patina vremii geniul mortii . Nimeni si nimic nu poate sta in calea acestui destin nici Timpulcare va deveni eternitate moarta, nici Universulcare candva nu va mai exista si nici geniulcare traieste drama unei minti ingradite de timpul prea scurt al vietii umane intregul poem este strabatut de ideea romantica a succesiunii generatiilor, a evolutiei si a mortii universale. A II-a secventaversurile 29-38 este dominata de imaginea romantica a batranului dascal , reprezentand geniul. Aici se afla in antiteza infatisarea umila cu gandirea savantului, disparut din cercul ideilor, in lumea contemporana, tristetea celui care vede mizeria vietii toate acestea se incadreaza in romantism. Elemente romantice gasim si in episodul cosmogonicversurile 39-86 Viziunea mitologica a nasterii Universului timpul anterior nasterii celei dintai planete coincide cu A fost odata al basmelor. Tot la mitologie face referire si Ii imaginea titanului intunecat, cu sugestii in care Fiinta, Nefiinta si Nepatrunsul apar ca niste zeitati, iar pacea intruchipata ce stapanea Haosul pare a fi un dragon mitic , dupa spusele lui George Calinescu. Viziunea gigantica a Cosmosului in care rotirea lenta a planetelor creeaza impresia de armonie.Proiectarea omului pe fundalul eternitatii acest fragment este situat intre episodul nasterii Universului si cel al stingeriiversurile 61 74. Personajele sunt caracterizate cu ajutorul antitezei romantice oamenii sunt muste de-o zi ce traiesc pe o planeta minuscula. Viziunea stingerii Universului este prezentata in ultima parte a poemuluiversurile 75 86 spaima creata de moartea Universului face ca planetele sa inghete si ca timpul sa devina vesnicie prin trecere in nefiinta.2. Nasterea si surparea marilor civilizatii. Autorul lucrarii istorice Memento mori! , dorea sa traverseze toata evolutia omenirii, cu ajutorul unui pas gigantic, din antichitate si pana la Comuna din Paris1871. Uriesenismul acestei viziuni apare o data cu filozofia zadarniciei cu tenta elegiaca, ce se intensifica la finalul poemului Imparat si proletar despre care Calinescu spune ca ar fi o derivatie din Memento mori! eforturile omului, nascute din dorinta de trai, sunt in zadar, pentru ca viata nu este decat un vis al Nefiintei Caci vis al mortii eterne e viata lumii-ntregi . Intoarcerea la timpul mitic ar putea fi salvarea despre care vorbea tribunul-proletar in prima parte a poemului vremile aurite Ce mitele albastre ni le soptesc adesea . 3. Istoria ca devenire si ca drama. Aceasta este cea de a III-a tema romantica eminesciana, lucrarea ce-i corespunde fiind Scrisoarea III . Cel dintai motiv al acestei teme este visul...
Download