...ata de frumusetile naturii.III. Structura poeziei. Poezia este formata din 5 catrene organizate gradat ca sarea sufleteasca , de la dorinta arzatoare de a si intalni iubita pana la durerea sfasietoare a poetului. Poezia are o armonie deosebita, muzicalitatea fiind realizata prin aliteratie si asonanta. Aliteratiile contin repetarea silabei sa sa sarim si a consoanei s sa scap. Asonantele sunt realizate prin accentuarea vocalei A unduioasa, apa. Pentru a spori armonia versurilor acestor doua figuri de stil li se alatura rima de tip abcb in care rimeaza versul al II-lea cu al IV-lea, ritmul trohaic si masura de opt silabe. IV. Semnificatia titluluiNatura are o foarte mare importanta in desfasurarea actiunii poeziei. Nu numai ca lacul reprezinta cadrul iubirii romantice, dar prin natura se sugereaza si impresiile, emotiile, starile de spirit ale autorului astfel incat rolul acestuia este cu atat mai mare. Astfel, modul in care este intitulata poezia , lacul , reprezinta de fapt in mod simbolic insasi dragostea, subiectul poeziei eminesciene. V. Tema poeziei . Reprezinta dorinta iminenta a eului liric de a-si intalni iubita care il face sa ajunga pe un taram indepartat al gandului unde incearca sa o descrie investind sentimente pe care el le crede comoara sufletului , intr-un cadru rustic natural. VI. Interpretarea textului Actiunea este plasata intr-un cadru natural apropiat de perfectiune, un cadru natural de inceput de lume, un paradis terestru. Astfel, codrii duc cu gandul la vesnicie, la timpuri de mult trecute pe care codrul impietrit le-a privit, iar apa albastra, tresarind in cercuri albe, a lacului sugereaza puritate, poate chiar puritatea inceputurilor . Barca, luntrea mica, deja poate anticipa ceea ce va urma prin romantismul si intimitatea prezentei sale pe lac. i momentul zilei este unul sacru , seara , sub lumina blandei lune , luna fiind un motiv romantic eminescian, un martor al iubirii perene. In acest decor mirific un indragostit de plimba de-a lung de maluri , asteptandu-si iubita. Isi doreste ca ea sa vina, din trestii sa rasara , si din acest moment poezia devine o singura exprimare a unei dorinte si a unei aspiratii la dragoste. El viseaza ca, impreuna cu iubita sa petreaca momente de mare intimitate, impreuna in luntrea mica, inganati de glas de ape . Dragostea lor reciproca este plina de armonie, perfecta, idilica, inefabila, umpland pe cei doi indragostiti de bucurie si farmec. Cadrul natural parca se face partas la iubirea celor doi indragostiti, apa lin se unduieste si tresare in cercuri albe, pure precum sentimentele lor, nuferii galbeni inspira fericire, luntrea mica pluteste, inganata de un glas al apelor si de un fosnet al vantului prin trestii aproape muzical, vegheata de mandra luna .Ultima strofa reprezinta insa revenirea la realitate. Indragostitul realizeaza ca iubita nu ii este alaturi si ca toate clipele minunate sunt menite sa ramana doar un vis. Un sentiment de singuratate, de zadarnicie, de mahnire si de suferinta il cuprinde in zadar suspin si sufar . Dar, cu toate ca poezia surprinde un moment de iubire neimplinita, atmosfera generala pe care o degaja versurile este una de seninatate si calma resemnare. Aceasta senzatie se datoreaza imaginilor vizuale si auditive ale naturii. In primele strofe ale poeziei, natura inspira bucurie, fericire, culori calde, lumina blanda, fosnete line si unduiri albe lacul albastru cu unduiri albe, nuferii galbeni .Cu toate ca in ultimele versuri, toate motivele fericirii sunt daramate, peisajul ramane si este perceput acelasi ca si cum sentimentele si atmosfera nu s-au pierdut si raman aceleasi lacul este tot albastru, incarcat de nuferi galbeni .VII. Figurile de stil preponderentePersonificare laculi..s tresarind, laculi...
Download