...ste o confesiune tulburatoare a nevoii de dragoste, a dorintei de realizare in iubire pe care o face o tanara fata iubitului ei. De aceea, 11 din cele 12 verbe sunt folosite la persoana I, modul conditional-optativ.Sentimentele sunt exprimate direct, caci fata se adreseaza tanarului indragit, verbele fiind la persoana a II-a, singular te-as smulge, te-as gasii, te-as duce.Fata isi doreste cu ardoare ca iubitul sa fie aproape de ea si de aceea dragostea sa este grijulie, ocrotitoare si plina de afectiune.De aceea tanara doreste ca iubitul ei sa se afle in gradina sau pe campul unde au loc muncile agricole te-as secera a mila, te-as imblandi cu dragVerbele a secera, a face stoc, a macina, a cerne sugereaza prin succesiunea lor, muncile evocate de plugari. Toate aceste munci agricole sunt prezentate cronologic, iar iubirea fetei in acest peisaj devine o alinare a sufletului indragostit, dar si un zbucium sufletesc.Finalul doinei sugereaza faptul ca dragostea presupune si jale, durere, suferinta, care nu pot lua sfasit decat prin implinirea ei i te-as da inimei meleSa se stampere de jale.Intensitatea sentimentelor exprimate, gingasia si puritatea lor sunt exprimate in poezie prin cateva epitete al substantivelor sau ale verbelorte-at secera cu mila, floare dulce, morisca de argint.Observam ca enumerarea verbelor la conditional -optativ se realizeaza la inceputul propozitiilor coodonate prin si cu scopul de a exprima dorinta de indurerare a tinerei fete.Aceasta doina populara este de dragoste, dar in finalul ei, razbate o nota de tristete si de suferinta exprimata plastic cu adjectivele jele, sa se stampere de jele.Versurile doinei au masura de opt silabe, ritmul este trohaic, iar poezia nu este structurata in strofe.Intreaga poezie apare ca un discurs liric care curge fluent pana in final, cand este aratat motivul zbuciumului sufletesc al fetei. Rima imperecheata sau monorima confera poeziei o muzicalitate deosebita. La acestea se adauga cuvinte populare sau regionale care imprima sonoritate discursului poetic stog, a imblati.Profunzimea sentimentului iubirii, dar mai ales oscilatia intre tristete si speranta fac din doina o adevarata bijuterie a literaturii folclorice romanesti.Aceasta impreuna cu alte poezii populare constituie asa cum arata Vasile Alecsandri o adevarata avere nationala demna de a fi scoasa la lumina cu un titlu de glorie pentru natia romana.Pentru toate caracteristicile enuntate mai sus, putem afirma ca poezia este o doina populara. PTXt68aBCJOJaQJaph ajCJOJaQJaUmHnHuCJOJaQJa5CJOJaQJaaj5CJOJaQJaUmHnHu
aj5CJOJaQJaUmHnHu5CJOJaQJa5aCJ OJaQJa5BCJOJaQJaph 5BCJOJaQJamHphsHPT684hiaxaaaaaaaaaaa à!ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBph8iatBSDaatBiSDatBSDatBSD...
Download