...iSara pe dealPulbicata in Covorbiri literare din 1 iulie 1885, Sara pe deal a fost compusa la Viena, in 1871, finizata in 1872 i incorporata in postuma Eco, forma ultima a poemului Ondina. Dragostea da poetului o sensibilitate sporita pentru lucrurile din jurul sau. Tematic, Sara pe deal este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tanarului abia ieit din adolescena care aspira spre ideal. Manat de dor, de o pornire adanca venita din sine, el ii imagineaza - incina experienei - poveste iubirii, pe care o traiete ca pe o dorina aprinsa i statornica. In viziunea lui Eminescu, o astfel de iubire in care fiinele descopera armonia sufletelor i frumuseea universului este reper de valoare suprema, echivalent vu valoarea vieii insei Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da viaa lui toata , idee ce poate fi comparata cu aceea din Luceafarul i pentru toate da-mi in schimb O ora de iubire sau din Pe langa plopii fara so O ora sa fi fost amici Sa ne iubim cu dor S-ascult de glasul guiei mici O ora i sa mor.Compoziional poezia este o idila cu puternice note de pastel, prin care se realizeaza un deplin echilibru intre planul erotic i planul naturii. Organizarea ei compoziionala urmarete sa sugereze raportul de consoana dintre cele doua realitai, prin incadrarea starii de suflet in starea naturii. Pentru aceasta, poetul insista mai intai asupra planului descriptiv, precum panitor in ultimele patru strofe, cu doar patru versuri aparinand celuilalt plan, apoi in ultimele doua strofe, pune accentul pe spectacolul erotic, refacand un fragment din ceremonialul cunoscut al perechii eminesciene.De la inceput Eminescu percepe cu exactitate componentele naturii i locul obiectelor in spaiu. Imaginile au o sigurozitate realista, sunt uor de recunoscut i de reconstruit. Imaginile sunt vizuale cu alternane de umbra i lumina urmarind micarea naturii dinspre amurg spre noapte i auditive. Sunetele, estompate, cu o intensitate redusa, contribuie in mod paradoxal, la accentuarea crescanda a tacerii generale. Ele sunt melodioase i melancolice buciumul suna cu jale, apele plang, fluierele murmura-n stana familiare scaraie-n vant cumpana de la fantana, toaca rasuna mai tare, sau difuze cloputul umple cu glasul lui sara alcatuind un strat sonor secundar, ca o muzica discreta a naturii.Spaiul poetic devine astfel larg, evocator. Nu e nici puternic, nici individualizat prin detalii care particularizeaza excesiv, dar nici abstract, valabil oriunde i oricand. Privelitea care rezulta are o linie romantica domoala, cu turme care urca dealul, cu oamenii care vin de la coasa, cu sate pitite in vale. Totul e domestic i pastoral, cu un aer de vechime nealterata. In aceasta atmosfera, poetul, patenteaza un sentiment, sugerind paralelismul psihic omnatura realizat poetic printr-o subtila trecere a valorilor metaforice dintr-u plan in celalalt. Astfel, in strofa intai, jalea buciumului i plansetul apelor sunt stari in care se reflecta de fapt trairile sufleteti ale fetei care ateapta Sub un salcam, draga, m-atepi tu pe mine. Tot aa epitetele din versul luna pe cer trece-aa sfanta i clara pot fi atribuite ochilor care privesc cu dor Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara, iar metafora stelele nasc umezi pe bolta senina reprezinta echivalentul astral al lacrimilor care apar fara voie i se sfarama cu straluciri diamantice intre genele fiinei copleite de tensiune Pieptul de dor, fruntea de ganduri i-e plina. Spectacolul general al naturii e creat ca sa susina prin efectele lui de rezonana afectiva, izbucnirea de nestapanit a dorului. Versul declamatic care noteaza momentul Sufletul meu arde-n iubire ca para, are dublu rol inchide planul naturii i concentreaza poemul pana la sfarit in jurul povetii de dragoste. Se reia astfel jocul iniiatic Langa salcam stavom noi noaptea intreaga Ore intregi spunei voi cat imi este draga! Ne-am razama capetele-unul de altul i surazand vom adormi sub inaltul, Vechiul salcam.Este scrisa un vis in care indrogastiii, imbatai de farmec, adorm, rezemai unul de celalalt, se contopesc in natura i refac, prin pereche, unitatea primordiala a mitului.Intrebarea finala Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da viaa lui toata, a fericirii i a nostalgiei totodata, inaltaproblematica poemului intr-un plan dramatic profund, relevand aspiraia omului spre ideal i neputina de a-l atinge.Poezia este scrisa in metru clasic, cu versuri de 12 silabe constand dintr-un coriamb troheu-iamb, doi dactili i un troheu i t t t t t s precum i o cezura care separa coriambul de restul versului i-l individualizeaza. 55.ASaSaSaaàaSummaryInformationàit1iH0u1aaBisMicro
soft ord 6.0a3aàaaaauasscaaaLKaaaaKiNormlaa,i,Cmsor 1UsckAiBekezds alap-bettpusa.iTOA HeadingxUsc aanhpm0x-a.,,RCSZERZMEGJEGYZSEKGENDTUMSZERKIDFJLNV
FJLMRETKULCSSZAVAKUTOLJRAMENTETTEBETKOLDALAKSZAVAKN
YOMTDTUMMAGNDOKfjlVLTOZATMENTSDTUMTRGYTJSABLONaCMTM
ALFABETIKUSARABNAGYKEZDKTSZMNVBETSTLUSPNZSSZEGNAGYK
EZDaHEXKISBETSTLUSKOMBINCISORSZMSORSZMNVRMAINAGYBET
aABSKEREKDEFINaINTSHAMISaMAXaMINaMODTLAGSZMaNEMVAGY
SZORZATHAELJELSSZEGIGAZiIsmeretlenCtTMPtROMKEFE.DOC
IsmeretlenCtROMANtROMKEFE.DOCiHP DeskJet 52...
Download