...data asta in Pacurari.1875 Ion Creanga il intalneste pe Mihai Eminescu.1876 Creanga incepe publicarea povestilor in Convorbiri literare.1879 Creanga este mentionat in lucrarea lui Angelo de Gubernatis Dizionario biografico degli scrittori contemporanei Dictionar bibliografic de scriitori contemporani.1881 Incepe publicarea capodoperei sale Amintiri din copilarie.1883 Creanga se imbolnaveste.1884 Sanatatea sa se deterioreaza mai mult.1888 Partea a patra din Amintiri din copilarie apare in Convorbiri literare1889 In data de 31 decembrie, Ion Creanga se stinge din viata in acelasi an cu Mihai Eminescu.PRIVATEION CREANG - Opere publicate1875 Soacra cu trei nurori Punguta cu doi bani Capra cu trei iezi1876 Danila PrepeleacPovestea porcului1877 Povestea lui Stan-PatitulPovestea lui Harap AlbFata babei si fata mosneagului1878 Ivan TurbincaPovestea unui om lenes1879 Amintiri din copilariePopa Duhu1883 Mos Ion RoataIoan Roata si Cuza VodaPovesteMos Nichifor CotcariulPRIVATEION CREANG - FragmentePovestea lui Harap-AlbAmu cica era odata intr-o tara un craiu, care avea trei feciori. i craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai departata. i imparatul, fratele craiului, se numea Verde-Imparat i imparatul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani trecuse la mijloc de cand acesti frati nu mai avuse prilej a se intalni amundoi. Iara verii, adica feciorii craiului si fetele imparatului, nu se vazuse niciodata de cand erau ei. i asa veni imprejurarea de nici imparatul Verde nu cunostea nepotii sai, nici craiul nepoatele sale pentru ca tara in care imparatea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamantului, si craia istuilalt la alta margine.Dar ia sa nu ne departam cu vorba si sa incep a depana firul povestii.Amu cica imparatul acela, aproape de batranete, cazand la zacare, a scris carte fratine-sau craiului, sa-i trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoti, ca sa-l lase imparat in locul sau dupa moartea sa. Craiul, primind cartea, indata chema tustrei feciorii inaintea sa si le ziceIaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a imparati peste o tara asa de mare si bogata ca aceea, are voie din partea mea sa se duca ca sa implineasca vointa cea mai de pe urma a mosului vostru.Atunci feciorul cel mai mare ie indrazneala si ziceTata, eu cred ca mie mi se cuvine aceasta cinste pentru ca sunt cel mai mare dintre frati de-aceea te rog sa-mi dai bani de cheltuiala, straie de primineala, arme si cal de calarie, ca sa si pornesc, fara zabava.Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb, Albatros, Bucuresti, 1983Sunt nascut la 1 martie 1837 in satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romani Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului...Data inscrisa de mana lui Creanga in Fragment de biografie si acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori, care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic o condica mitrica de nou-nascuti din Humulesti, descoperita si publicata de arhivistul iesean Gh. Ungureanu.In casuta taraneasca din Humulesti, de unde se vad ruinele Cetatii Neamt, in familia lui Stefan si a Smarandei se nasc 8 copii ION, Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei baieti pier de copii. Ecaterina moare in1893, iar Zahei, Maria si Ileana traiesc pana in 1919.PRIVATE1846-1853Istet si neastamparat, cum se autodescrie mai apoi in Amintiri din copilarie, Nica urmeaza scoala de pe langa biserica, avandu-l dascal pe badita Vasile Vasile a Iloaiei, cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era intr-o chilie facuta de sateni, la indemnul parohului Ion Humulescu. Permanentii vizitatori sositi azi la Humulesti vad nu numai muzeul din casuta, dar si biserica sau drumul spre Ozana, unde se scalda Ionica. Apoi, cum desprindem din harta alaturata, mama Smaranda il da in primire tatalui ei David Creanga bunicul lui Nica. Acesta il duce, impreuna cu fiul sau mai mic Dumitru, tocmai pe Valea Bistritei, la Brosteni, unde invata cu un profesor, N. Nanu, pana la episodul hazliu cu raia si caprele Irinucai.1853-1854E inscris la Scoala Domneasca de la Tg. Neamt, peste apa Ozanei, unde-l are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu eroul din Popa Duhu. In scriptele scolii, Nica e inscris Stefanescu Ion.1854, toamnaMama Smaranda doreste sa-l faca preot, fiind inscris la fabrica de popi Scoala catihetica din Falticeni, condusa de N. Conta unchiul filozofului Vasile Conta. Aici nu mai este Nica a lui Stefan a Petrei, ci Ion Creanga, nume pastrat toata viata.1855-1858Desfiintandu-se Scoala din Falticeni caricaturizata copios in Amintiri..., Creanga pleaca la Iasi, prin insistentele mamei, care-l dorea neaparat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic Veniamin Costachi de la Socola. Este notat la toate materiile cu bun, foarte bun si eminent. Sta la internat, care e gr...
Download