...i literare folclorice dar nu este specifica numai acestora deoarece toate operele foarte vechi s-au transmis pe cale orala. Oralitatea presupune asadar un anume modul de transmitere ci si cel de elaborare respectiv receptare deoarece opera folclorica are de obicei finalitate practica.Caracterul colectiv deriva evident din cel oral si este specific creatiei populare deoarece aceasta se elaboreaza colectiv se recepteaza in colectivitate si mai ales exprima o mentalitate colectiva, generala, oamenii din popor ne fiind interesati de cazuri particulare.Caracterul anonim deriva din cel oral si colectiv, identitatea autorului initial pierzandu-se, receptorul popular este interesat in primul rand de creatie si nu de creator.Caracterul sincreticSincretismul simultaneitatea mai multor forme de arta in generarea si desfasurarea unei creatii.Opera populara nu poate face disocierea intre mai multe forme de arta, astfel balada nu va fi intotdeauna insotita de muzica, o doina de miscare scenica, un basm de mimica si scenica.Genuri si specii ale literaturii folcloriceLa fel ca si literatura culta, literatura folclorica cuprinde toate cele trei genuri literare liricul, epicul si dramaticul.Genul liric se imparte in trei categoriiLirica diurna cuprinde ca specie majora cantecul. Tot in categoria cantecelor se situeaza si doina care este de fapt un cantec de jale.Lirica de cugetare cuprinde specii ca ghicitoarea, proverbul, zicatoarea si framantarea de limba.Lirica ritualica cuprinde acele creatii care se leaga de un anumit eveniment si aici se includ strigarea, bocetul, oratia de nunta.Genul epic se imparte si el in doua mari categoriiEpica in versuri cuprinde specii ca balada, colinda, legenda.Epica in proza are ca specii basmul, snoava, legenda narativa.Genul dramatic este foarte dezvoltat in literatura populara dar nu se concretizeaza propriu-zis in specii, se cunosc totusi cateva forme de teatru populareTeatrul cu masti zoomorfeTeatrul religios- irozii, scena nasterii pruncului IisusTeatrul de papusi Marioara si VasilacheBaladaSpecie epica in versuri cu caracter legendar narativ care se axeaza pe evenimente mitice, istorice sau fantastice aducand in primul plan figurile unor domnitori vestiti, ai unor eroi populari sau ai unor haiduci. Termenul original romanesc pentru aceasta specie era cel de cantec batranesc , termenul balada a fost introdus din limba franceza de catre Vasile Alecsandri in anul 1852 cand publica culegerea intitulata Poezii Poporale AsonantaFigura fonetica, forma a aliteratiei care consta in repetarea unui sunet consonantic.Ex. Pe-un picior de plai Ex. Prin vulturi, vantul viu vuia CosbucPersonificareaFigura de stil prin intermediul careia animalelor si obiectelor neinsufletite li se confera atribute umane cu ajutorul carora se transforma in persoane sau simboluri.Ex. Calul nazdravan, Miorita, Painea, CodrulParalelismul sintacticEste figura de stil care consta in repetarea aceluiasi structuri sintactice la inceputul unui vers compus din versuri sau chiar strofe, avand rolul de a crea impresia de simetric.Ex. Fluieras de fag Mult zicea cu drag Fluieras de os Mult zicea duios Fluieras de soc Mult zicea cu foc Ex. Plumb George BacoviaElemente de prozodie rima, ritmul si masuraRima figura sonora care consta in impotrivirea unor terminatii de vers care produc un efect eufonic.Tipuri de rimaRima imperecheata 1-2, 3-4, 5-6Rima incrucisata 1-3, 2-4, 5-7Rima imbratisata 1-4, 2-3, 5-8, 6-7Monorima 1, 2, 3, 4 specifica creatiilor populareRitmul reprezinta succesiunea silabelor accentuate si neaccentuate dintr-un vers. Cele mai cunoscute ritmuri sunt iambul, trohaicul, dactilul, ambibrahul.Masura reprezinta cantitatea silabica a unui vers adica numarul de silabe din fiecare vers.Ritmul trohaicEste un ritm bazat pe un picior metric bisilabic in care prima silaba este accentuata si a doua neaccentuata.Este specif...
Download