...tic, planul real alterneaza in Noaptea de decemvrie cu cel fantastic, al visului. La inceput, vedem pe poetul de geniu trasnit de soarta cuprins de un somn adanc in camera-i pustie cu focul stins, inconjurat de umbre, ca de nameiPustie i alba e camera moartai focul sub vatra se stinse scrumitPoetul, alaturi, trasnit sta de soarta,Cu nici o schinteie in ochiu-adormitIar geniu-i mare e-aproape un mitSe aud geamatul viscolului i urletele sinistre de lupi, realitai externe, dar i simboluri ale zbuciumului interior ale fapturii de huma. Deodata o flacara izbucnita sub forma unui arhanghel de aur, inspiraia, preface pe poet intr-un prin arab tanar, emir al Bagdadului, bogat, posesor de gramezi de argint i de aur, jaruri cu pietre scumpe, arme de pre, cai repezi, palate i gradini parfumate de roze i crinii el e emirul, i are-n tezaur,Movile inalte de-argint i aur,i jaruri de pietre cu flacari de soriHangiare-n tot locul, oeluri cumplite In grajduri, cai repezi cu foc in copite,i-ochi imprejuru-i ori spuza cu flori.Ca i poetul care a faptuit opere maree, bogatul emir nu este mulumit de bogaia sa, el fiind chinuit de dorina gloriei. Pentru el atingerea absolutului inseamna cetatea MekaSpre Meka-l rapete credina-voina,Cetatea prea sfanta il cheama in ea,Ii cere simirea, ii cere fiina,Ii vrea frumuseea tot sufletu-i vrea Din talpi pana-n cretet ii cere fiina.Contient ca idealul nu e uor de atins, ca cetatea sfanta Meka este desparita de Bagdad printr-un deert, metaforic numit o mare aprinsa de soare, emirul se pregatete totui sa-l strabata cu orice risc. In fruntea unei caravane de armasari i camile, emirul pleaca in zori salutat de aurora i condus de mulime pana la porile oraului. La fantana umbrita de curmali unde se oprete sa bea apa, prinul zarete un om pocit, in zdrene, dar cu o privire vicleana care ii marturisete ca se indreapta spre acelai loc. Emirul ii pune intrebarea, daca acest zdrenaros va ajunge la Meka. El care a renunat la bogaii pentru a merge la Meka este increzator in forele sale, ii inelege aspiraiile ca pe o chestiune de onoare i nu concepe sa ocoleasca obstacolele la fel ca i Hyperion. Prinul alege drumul drept, ia pustiul in piept, indura zile de-a randul sub flacari de soare setea pe care i-o potolete la razele oaze, ce ii ies in cale. In vreme ce insoitorii mor cate 3-4 odata, caii i camilele cad, apa i hrana scade, pasarile de prada dau tarnale, cetatea riscata ramane departe de orizont. Emirul ramane in cele din urma singur pe camila ce ovaie, i are o clipa mirajul oraului sfant i posedat de fata morgana naluca inchipuirilor sale, se grabete sa ajunga la Meka. Acesta are ziduri albe, poame de aur, pori de topaze i turnuri de argint, dar regina trufaa a magiei, frumoasa Meka este, ca orice ideal de desavarire, ca perfeciunea pentru artist, de neatins. Marea arta cere efort sau sacrificiu i poetul ce viseaza, emirul in drum spre cetatea sfanta, moare intr-o incordare suprema, nu insa inainte de a-i vedea visul cu ochii, fie i numai sub forma de iluzii.Poetul spune ca succesul ineles in chip vulgar este rezervat numai spiritelor inferioare, ca acel zdrenaros care urmand drumul ocolit ajunge la Meka.Ca i Luceafarul lui Eminescu, Noaptea de decemvrie se termina cu izolarea poetului de lumea ostila, din jurul sau, incapabila de a inelege avantul creator, efortul artistului de a se desavari, de a atinge perfeciunea.In cadrul poeziei Macedonski folosete simbolul. Astfel arhanghelul de aur este simbolul inspiraiei, elementul hotarator pentru opera unui artist. Framantarile creatorului in timpul elaborarii unei opere de arta are ca simbol vantul, crivaul, urletul lupilor. Emirul reprezinta credina nestramutata intr-un ideal, capacitatea omului de a ramane fidel drumului ales. Meka este simbolul idealului. Omul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. Drumul ocolit strabatut de omul pocit este simbolul eticii inferioare a omului comun. Poetul folosete epitete simple, duble i triple, asociaii noi pe baza principiului corespondenelor, a intrepatrunderii senzaiilor de vaz, auz i miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le gasim in poezie sunt neologisme tremol, monolit, solfi, blondee, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. In deosebi refrenul i repetiia dau poemului o cadena melodioasa, un farmec muzical propriu. Poezia este scrisa in ritm amfibrahi i metru de 12 silabe. Poetul aduce inovaii de ordin tehnic, in primul rand in dispoziia rimelor. Strofele sunt senarii 6 versuri cu o rima incruciata i trei rime alaturate. Unele versuri au funcie de refren, altele sunt repetate cu mici schimbari obsedant.In ultimii ani ai vieii Macedonski a compus un numar apreciabil de poezii cu forma fixa, rondeluri. Acestea sunt grupate in 5 cicluri Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vanturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile senei i Rondelurile de porelan. Aceste cicluri au fost adunate i publicate postum in 1927 cu titlul Poema rondelurilor. Dintre aceste rondeluri putem aminti Rondelul rozei ce inflorete in care poetul exprima emoia pe care i-o trezete inflorirea trandafirului. Macedonski se insenineaza contempland frumosul, simind ca natura ii ofera recompensa pentru suferinele vieii. El uita necazurile imobilizandu-i existena prin artaO roza-nflorete, suavaCa nor risipit e necazul.Puternic ma poarta extazulSpre-o nalta i tainica slava.O alta latura a activitaii lui Macedonski este aceea de teoretician al simbolismului. Pentru el ideea de poezie este egala cu spontaneitatea. In articolul Poezia viitorul sau Despre logica poeziei el considera poezia in primul rand forma i muzica. Originea poeziei se afla in misterul universal i se construiete dupa o logica proprie. El afirma arta versurilor este nici mai mult, nici mai puin decat arta muzicii. El pune in evidena capacitatea de sugestie a poeziei, suveranitatea emoiei artistice. Macedonski este adept al instrumentalismului, la el aparand ideea de sinestezie. Macedonski a deschis orizontul liricii romaneti prin noi motive poetice, forme noi de poezie i specii noi.àGHQRYZ !459abpq679aaaaaaaaaaaaaaaJasaacuDPtsaacJasaacJaas
aacJaisaacsaacJaasaacNaaaasaa-VruvILMpqop sTU !!VàuVanUVaVaanaaacUVacFaaaqrBhm6Xa-YzHd!F!F!!!!!!
!!!!!!!!!!!!!!!!a!!!!!!!!!!!!!!!!!!aaK a NormalsaacAaDefault Paragraph Fonta! asaaxHNRXGNs...
Download