...aFMicrosoft ord 6.0 dokumentumMSordDocord.Document.69qàasàOh0Hl Dh08x,aa8VaCtINORDtTEMPLATEtNORMAL.DOTord DevelopmentIsmeretleniiXAiYe5Dea0T0M !Tc.!aaa!aaaaaaaG.Cobuc, poezia de revolt socialCobuc cunoscuse greul muncii de pe ogaore. Exista, de altfel, dupa cum s-a putut observa in baladele i idilele sale, o realitate umana a satului, difereniata i sub moral i economic. Dispreul faa de omul bogat din Dumancele sau Numai una, capata glas de mnie, devine incendiar in alte poezii.Poet militant, Cobuc a facut adesea din versurile sale o arma de lupta impotriva exploatarii, atat in Ardealul subjugat imperiului habsburgic, cat i in Romania burghezo-moiereasca.Poezia Ex ossibus ultor exprima increderea poetului in triumful cauzei iobagimii ardelene. Legenda spune ca un imparat tanar a facut dreptate, smulgand de la tirani averile i puterea. Tiranii coalizai l-au ucis i l-au ingropat intr-o padure indepartata, interzicand poporului sa-l jeleasca. Dar un fulger alb arata groapa tainuita i o prevestire spune ca din o semine se va ridica razbunatorul, ex ossibus ultor Iei-va mortul imparat, i-n iadul lor, de-unde-au plecat, S-or prabui tiranii iarai . Nu este exclus ca poetul sa se fi gandit la Horea sssssssss, adica impratul tanar.Intr-un gazel, Lupta vieii, Cobuc ii facuse un catehism al activitaii, condamnand plansul i lipsa de ideal. El inelegea sa lupte nu numai pentru el, dar pentru intreaga colectivitate O lupta-i viaa deci te lupta Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui Eti un nemernic Cand n-ai un el hotarator. Tu ai pe-ai tai! De n-ai pe nimeni Te lupi pe seama tuturor. .Un astfel de exemplu lupta pe seama tuturor este poemul Noi vrem pamant!, scris cu ocazia rascoalelor araneti din 1894 i publicat in revista Vatra. Unica prin violena acuzarii, poezia exprima raspicat atitudinea scriitorului in problema araneasca. In poezia lui, Cobuc vorbete despre un aran flamand i gol, far adapost, saracit, umilit i batjocorit de stapanirea ciocoiasca, poetul exprimand totodata uriaa fora pe care o reprezinta masele asuprite.In prima strofa, mizeria in care se zbatea aranimea flamanda i goala este raportata la un singur exponent al ei, scuipat i batut de ciocoi, folosit ca vita de povara. Apoi revolta se generalizeaza, eu devine noi, pentru ca revendicarea noi vrem pamant sa se repete de cateva ori pana la sfarit. Prin gura aranilor razvratii, Cobuc demasca oranduirea silnica burghezo-moiereasca, statul constituit ca instrument de exploatare i opsesiune in mainile celor tari Ai pus cu toii juramant Sa n-avem drepturi i cuvant Batai i chinuri, cand ipam, Obezi i lan, cand ne micam, i plumb, cand istovii strigam Ca vrem pamant. Glasul obijduiilor trece de la expunerea obiectiva a situaiei intolerabile la invocarea umanitaii Voi ce-avei ingropat aici Voi grau Dar noi stramoi i tai, Noi mame i surori i frai! In laturi venetici !Pamantul nostru-i scump i sfant, Ca el mi-e leagan i mormant, Cu sange cald l-am aparat, i cate ape l-am udat Sint numai lacrimi ce-am varsat Noi vrem pamant .Pamantul se identifica cu ara, cu istoria ei, udata cu sange de aran i cu lacrimi de suferina. Aceasta este ideea ce motiveaza i ameninarea prevestitoare de inevitabila rasturnare a ordinii sociale, mania robilor ce nu mai pot rabda Cand nu vom mai putea rabda, Cand foamea ne va rascula, Hristoi sa fii, nu vei scapa Nici in mormant!.Patetica, rascolitoare prin mesajul ei, poezia a devenit populara prin rapida ei raspindire, ea a intreinut o stare de spirit ce a facut explozie in istoria razvratirilor araneti, cu pojarul intins al anului 1907. Rasunetul acestui manifest clocotitor de ura impotriva tiraniei a fost, de altfel, mondial. El a strabatut, tradus in diferite limbi, Frana, Belgia, Spania, agitand aranimea asuprita de pretutindeni.In Doina, tonul e mai potolit i la prima vedere s-ar parea ca poetul vrea doar sa explice semnificaia acestui cantec al poporului. Dar, ca in poezia populara, in Doina lui Cobuc este plansul unui neam intreg. Personificata cu chip de copila, ea intampina pe fete in faptul serii, la izvor, i le invaa ce e iubirea mangaie instrainarea flacaului plecat la oaste, alina durerea plugarului slabit de-amar i frant ea nate poezie din farmecul amurgurilor, din zgomot de paraie asculta glas de codru i spune munilor durerea prin jalnice cantari ea belstema i strange in codru, noaptea, sub brazi, pe langa foc ..., pribegi de bir i claca .O singura data se bucura doina, atiunci cand haiducii, sssssssss ei, razbuna suferinele indurate de popor din partea exploatatorilor Grabit, cand prind ei puca, Scoi plumbii de la brau Iar cand ochesc, cu hohot Tu razi, caci plumbii moi S-au dus in piept de-a dreptul Spurcatului ciocoi .Ura impotriva ciocoilor ramane laitmotivul poeziei de revolta sociala la Cobuc. In poezia Hora, publicata in Semanatorul in 1902, flacaul care joaca nu are decat o singura ciuda, pe ciocoi. De aceea ii exprima dorina de a se rafui cu el M-a plesnit i ieri cu biciul, Ici gramad-a vrea sa-l pui Jos pe podini ca ariciul, i sa-i joc, ca azi la nunta, Care sarba-i mai marunta Pe spinarea lui !.unoscuse greul muncii de pe ogoa aspect de instrument de exploatare i oprostru-i scump i sfant, Ca el nd l-am aparat, i cate ape l-auea beatiunci cand haiducii, frtaii in Saaaaaaaa.TUr0PXiI JasJaasJaassasJaaJaaaaUbF,e0Pa
aKaiNormlaa,i,Cmsor 1UsckAiBekezds alap-bettpusaaa JQp...
Download