...vorbit despre inrudirea de ganduri a poetului nostru cu marele filosof al pesimismului , uneori s-a incercat a se arata ce ii desparte si cat de radicala este divergenta lor,desigur pentru motivul invaluit ,dar transparent ,ca negatia pesimista a vietii ar alcatui o pata a caracterului de sub acuzatia careia poetul nostru ar fi mai bine scos.tpar ttab In aceasta privinta d-l Gherasim,autorul unui studiu despre Influenta lui Schopenhauer asupra lui Eminescu , scrie Multi l-au vazut numai zdrobind,din intamplare numai putini l-au aflat si cladind.Glasul celor putini a fost prea slab pentru ca sa poata intrece strigatul celor multi iata cum s-a format legenda despre Eminescu ca pesimist, numai ca pesimist,chiar ca pesimist schopenhauerian .tpar ttab Eminescu a luat contact cu filosofia lui Schopenhauer foarte de timpuriu.Sigur este ca acest contact era stabilit inca din toamna anlui 1869, in primul semestru pe care Eminescu il petrece ca student la Viena, cand el recomanda prietenului sau, I. Slavici ,scrierileDie vierfache urzel des Satzes vom zureichender GrundeDie beiden Grundprobleme der Ethik si Parerga und Paralipomena I.Slavici,Amintiri,1924,p.105tpar ttab Sentimentul de viata care prin pozia lui Eminescu a descarcat in literatura noastra un fior liric neegalat isi gasea in filosofia lui Schopenhauer justificarea teoretica,si poetul trebuia sa ramana legat de filosoful cu ajutorul caruia el putea sa se orienteze mai bine in tainele turburatoare ale simtirii.tpar ttab Schopenhauer a fost un maestru pentru Eminescu si in alte feluri.Prin el i s-a deschis poetului nostru drumul catre intelepciune si literatura indica.Imprejurarea a fost recunoscuta si alta data.Iata de ce,ori de cate ori nu se pot stabili apropieri precise, contaste pe care le-am putea gasi deopotriva in poeziile lui Eminescu si in paginile Rig-Vedei sau ale Mahabharatei, influentele indice raman problematice ,ele putand fi schopenhaueriene.tpar De atunci si pana astazi colonii de lumi pierdutetpar Vin din sure vai de chaos pe carari necunoscutetpar Si in roiuri luminoase izvorand din infinittpar Sunt atrase in viata de un dor nemarginit,tpar Scrisoarea I tpar ttab Imnul creatiei din Rig-Veda este cu toate acestea unul din izvoarele lui Eminescu. El cuprinde in adevar evocarea inceputurilor obscure ale lumii cand fiinta nu se diferentiase din nefiinta si el i-a servit ca model lui Eminescu cel putin in unele din versurile cosmologice ale Scrisoarei I.tpar ttab Vointa de a trai devine asadar,in poezia lui Eminescu dorul nemarginit si astfel notiunea metafizica gaseste la poetul nostru,pentru a se traduce,acel cuvant care in romaneste poate trezi un ecou prelung si bogat , dorul poeziei populare si al propriei lirice erotice care in parafrazarea farmecului dureros revine de atatea ori sub pana sa.tpar ttab Vointa de a trai ,ne spune Schopenhauer,se manifesta intr-un prezent etern.Prezentul este forma vietii .Trecutul si viitorul sunt tot atatea inselaciuniele n-au o realitate esentiala caci ele apartin lumii iluzorii a fenomenelor,acelei lumi iluzorii a fenomenelor ,acelei lumi pe care o construim dupa categoria cu totul subiectiva a cauzalitatii.Mai inainte de toate - scrie Schopenhauer - trebuie sa ne convingem ca forma fenomenului vointei, astfel spus,forma vietii sau a realitatii nu este decat prezentul si nu viitorul si trecutulacestea nu exista decat in abstractiunea noastra prin inlantuirea cunostintei supusa principiului ratiunii.Nici un om n-a trait in trecut si nimeni nu va trai in viitor numai prezentul este forma proprie oricarei vieti,o proprietate asigurata pe care nimic nu i-o poate smulge.tpar ttab A se teme de moarte ca de o distrugere este intocmai ca si cum soarele apunand ar incepe sa geama Vai !iata ca ma pierd in noaptea eterna.SItbtf0tfs28tultlang2057 tpar SItf0tfs28tlang2057 ttab Lumea conceputa ca o clipa suspendata intre trecut si viitor este o tema schopenhauriana la care Eminescu se va opri de mai multe ori.Pentru a concretiza am vazut ca Schopenhauer s-a folosit de comparatia cu soarele care,apunand,rasare aiurea, dupa cum dincolo de individualitatea noastra marginita viata se mentine in prezentul ei neintrerupt.Comparatia cu soarele i s-a parut lui Schopenhauer atat de potrivita incat el o reia si mai tarziu Moartea -scrie el- este asemeni cu apusul pe care noaptea pare sa-l inghita, dar care,in realitate,izvor al oricarei lumini, straluceste fara intrerupere, aduce fara incetare zile noi unor lumi noi,apunand mereu si mereu rasarind.Comparatia cu soarele o va folosi acum si Eminescu in poezia Cu maine zilele-ti adaogi pentru a concentra in jurul ei cateva variatii pe tema prezentului etern al vietii.Cu mane zilele-ti adaogi este cea mai schopenhauriana poezie a lui Eminescu si este o parere pe care ar trebui s-o rectificam ca tocmai ea ar fi aceea care ar ilustra abaterea finala a lui Eminescu de la pesimismul inceputurilor sale!tpar Cu mane zilele-ti adaogitpar Cu ieri viata ta o scazi,tpar Si ai cu toate astea-n fatatpar De-a pururi ziua cea de azi.tpar tpar Cand unul trece, altul vine tpar In asta lume a-l urmatpar Precum cand soarele apunetpar El si rasare undeva.tpar ttab Istoria ,ca stiinta a trecutului, este cu totul neinstructiva pentru ca, scrie Schopenhauer, esenta vietii umane si a naturii se regaseste pretutindeni si orice moment si nu cere pentru a fi recunoscuta decat adancirea conceptiei.tpar ttab Un ecou al acestei cugetari se poate recunoaste i...s in strofa Gloseitpar Viitorul si trecutultpar Sunt al filei doua fete, tpar Vede-n capat inceputultpar Cine stie sa le-nvete.tpar Tot ce-a fost ori o sa fietpar In prezent le-avem pe toate,tpar Dar de-a lor zadarnicietpar Te intreaba si socoate.tpar ttab Ce au fost toate astea Ce-a ramas din ele se intreaba Schopenhauer meditand la imprejurarile trecute ale vietii cu acea uimire dezamagita pe care o regasim acum si la Eminescu.Radacina cea mai adanca a unui anumit sentiment de viata,din care s-a dezvoltat o buna parte a literaturii pesimiste din a doua jumatate a veacului trecut,o intampinam aci,in aceasta acuta nevroza a depersonalizarii, care a impiedicat atatea spirite de seama ale vremii sa-si resimta unitatea profunda a firii lor si sensul armonios al unei vieti dezvoltandu-se cu logica interna a unui organism si a unei opere de arta.tpar ttab Schopenhauer a fost pentru Eminescu un indrumator atat de ascultat incat prin el a gasit calea nu numai catrea vechile izvoare ale intelepciunii indice,dar si catre fantana de mangaieri a stoicismului greco-roman.Stoicismul nu este, asadar,cum am vazut ca s-a putut crede,o etapa prin care Eminescu intrece pesimismul, dar ...
Download