...la in versurile de inspiratie din viata satului, in inventia poetica, in modalitatea in care constiinta artistului se acorda cu istoria existentei si aspiratiile poporului nostru, cu functia social-educativa si estetici a epocii in care a trait scriitorul. Poezia lui Cosbuc este de aspect monografic Satul, inconjurat de munti, este surprins in viata lui obisnuita, cu pitorescul lui etnografic. Dincolo de sat, e parul, lunca ,campul, cu holda, vuiet de codru si dumbrava. Satele, reprezentabile, sunt ale satului transilvanean, ale locurilor de bastina ale scriitorului, specialitatea sub aspect uman, este a intregului nostru popor. Sunt, in poezia cosbuciana, momente din viata satului. Optica e taraneasca, elementele, resorturile intime ale gestului, vorbei sau simtirii rustice. Imaginea satului se comunica astfel prin oameni, prin modul lor de existenta, cu bucurii si necazuri, cu aspiratiile lor de implinire. Satul lui G. Cosbuc este o entitate sociala si nationala cu pitoresc geografic si etnografic, cu datini si credinte, cintec de dor, dar i de razvratire sociala si de lupta pentru libertatea si demnitatea nationalai. 1. Poezia iubirii si a naturii. Cele mai multe dintre poeziile lui G. Cosbuc sunt erotice. Lirismul poetului este insa obiectiv, in sensul ca poezia exprima sentimentele flacaului sau ale fetei, in criza erotica a virstei, a nelinstilor tulburatoare si a dorurilor de implinire. Vibratia lirica a poetului se comunica prin ceea ce poezia evoca sfiala, candoare, saga, incertitudini, patima sau vrajba. Decorul este rustic, iar idila rezulta din manifestarea elementara, spontana, a instinctului erotic. De un spectaculos folcloric, ea se desfasoara reanic cand la o poveste de dragoste, pe care o recunoaste flacaul sau fata, idila devine balada. Criza puberala este ilustrata in poezia La oglinda. Fata e singura in casa, caci mama-i dusa-n sat . In fata oglinzii, desprins din cui, isi priveste chipul si este surpinsa, naiv-nedumerita , pentru ca se vede frumoasa. i-a pus naframa, floare la ureche si-i place cum arata. M gndeam eu c-s frumoas! Dar cum nu! i mama-mi coas or cu flori,minune mare -- Nu-s eu far ca oricare, Mama poate fi floas C m are. E inocena si graie copilareasca in ceea ce-si spune si gandeste fata. tie multe, dar nu cum stau cei dragi de vorba Gura-n gura . i, cochetand n fata oglinzii, isi inchipuie cum o va imbratisa flacaul. Braul drept dac-l ntinde Roat peste bru te prinde i te-ntreab Drag strngu-l i tu-l ceri ,dar el ,ntngul ,Ca rspuns te mai cuprinde i cu stngul. De aceea ca sa se convinga ca nu mai este ceea ce a fost, isi pune salba, bru, de toate, ca sa vada cum i-ar sta nevasta. Acestea sunt gadurile intime ale fetei. Poetul sugereaza starea ei sufleteasca, curiozitatea juvenita, incantarea, teama de a nu fi descoperita, graba inocenta de a face ordine, cand si d seama ca mama se intorsese si e in ograda. Fata de la oglinda, in alta iposteza feminina e Rea de plata. Ea vine de la moara. Punandu-si sacul jos in ulcioara, nu-l poate ridica. Ca sa i-l duca acasa, flacaul cere plata trei sarutari. Dar fata se tocmesteC-s scump,c ea nu poateC prea sunt multe trei Cu doua se-nvoieste plateste unul , pe celalalt promite sa-l dea pe inserat, desi flacaul stie ca-i va duce sacul pe-un singur sarutat.Pina sa iubeasca cu adevarat, imulsul erotic este mai mult saga siretenia fetei ,instinctiva, cheama si refuza, nedumerind naivitatea flacauluiNu te-ai priceput!Am fost rea i n-a fi vrutS te las,ca alt fatS m strngi tu srutat.Dar m-ai ntrebat vreodatM-nvingea s te srut Eu pe tine ! Pe-ntrecutChip ctam cu viclenie,S te fac s-ntrebi,i mieMi-a fost luni ntregi mnieC tu nu te-ai priceput! ...
Download