...a, Conul Leonida fata cu reactiunea, D ale carnavalelor a unei drame Napasta, a publicat nuvele Doua loturi, O faclie de Paste, In vreme de razboi etc si schite, adunate in volumul Momente si schite , aparut in 1901. Caragiale este considerat creatorul schitei in literatura romana, desi aceasta specie a fost cultivata si de alti scriitori Emil Garleanu, Alexandru Gratescu Voinesti ii revine acest merit deoarece el a atins perfectiunea artistica. Personajele schitei lui Caragiale sunt selectate din diferite medii din familie si scoala, din presa, justitie, din viata moderna sau din viata politica. Schitele D-l Goe si Vizita satirizeaza contrastul dintre pretentiile unor parinti de a fi buni educatori si ceea ce sunt in realitate ingaduitori peste masura. Schita este o opera epica in proza de dimensiuni reduse, cu o actiune restransa la care participa un numar mic de personaje surpinse intr-un moment semnificativ al existentei lor. Titlul schitei poarta numele personajului principal caruia autorul i-a adaugat apelativul domnul prin care anticipeaza intentiile sale ironice. El sugereaza si faptul ca autorul inverseaza cele doua universuri umane cel al copilului si al maturului, intrucat Goe se comporta ca un om mare,pe cand cele trei cucoane se copilaresc pentru a fi pe placul puisorului. Fiind o schita, Caragiale nareaza faptele intr-o anumita ordine, determinata fiind doar de un singur moment semnificativ din viata personajului pricipal Calatoria cu trenul pana la Bucuresti in compania celor trei doamne mam-mare, mamitica si tanti Mita. Atitudinea si sentimentele scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul faptelor si al personajelor, caci schita este o opera epica in care exista narator, personaje si actiune. Intamplarile narate intr-o succesiune logica se constituie in momente ale subiectului literar. Astfel, in expozitie aflam ca tanarul Goe impreuna cu cele trei doamne frumos gatite, asteapta cu nerabdare pe peronul din Urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la Bucuresti. Autorul precizeaza inca de la inceput un amanunt semnificativ care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti si anume faptul ca Goe este dus la Bucuresti ca sa nu m-ai ramana repetent si anul acesta. Goe este imbracat intr-un frumos costum de marinar si este imapacientat si incruntat deoarece trenul nu soseste. Deprins sa i se indeplineasca orice dorinta, Goe ordona sa vina trenul eu vreau sa vie. O discutie filologica vizand pronuntarea corecta a cuvantului marinar se incheie cu concluzia surprinzatoare prin oraznicie, dar categorica Vezi ca sunteti proaste amandoua. Sosirea trenului si urcarea precipitata a celor patru distinsi pasageri constituie intriga actiunii. Cativa tineri politicosi le ofera locurile, dar Goe ramane pe coridor cu barbatii. Calatoria cu trenul este evenimentul datoria caruia i-a nasteresi se dezvolta actiunea schitei. Desfasurarea actiunii curpinde intamplarile din timpul calatoriei lui Goe si a insotitoarelor sale pana la Bucuresti admirabil gradate si desfasurate intr-un timp relativ scurt. Folosind ca principal mod de expunere dialogul, autorul ni-l arata pe Goe cum scoate capul pe fereastra, dar este apostrofat de un tanar care il trage putin inapoi, sfatuindu-l sa nu scoata capul pe fereastra. Mititelul se smuceste si, raspunzandu-I oraznic uratului, scoate capul pe fereastra. Urmarea neascultarii este pierderea palariei si a biletului de calatorie care era in pamblica palariei iar tipetele lui Goe, ca sa opreasca trenul, sunt zadarnice. Sosind conductorul si cerand biletele, femeile il scuza pe Goe, fiindca biletul era in pamblica palariei care a zburat. Dupa lungi parlamentari, cele trei cucoane sunt nevoite sa plateasca biletul puisorului, si o amenda pe deasupra. Afectoasa si nervoasa, mamitica il cearta pe Goe, mam-mare ii ia apararea si, din aceasta disputa, odorul, tras de mana de o parte si de alta se reazama in nas de clanta usii de la cupeu si incepe sa urle. Totul se termina cu bine, caci bunica, prevazatoare ca de obicei, aluat un berec pe care i-l ofera lui Goe in locul palariei. Dupa ce se preface ca este suparat, mamitica ii da o ciucalata si scena i-a sfarsit prin pupaturi. In timp ce cucoanele converseaza, Goe dispare de pe coridor. Mam-mare este disperat pana ce aude bubuituri in usa toaletei. Gratie interventiei conductorului, captivul este eliberat. Cucoanele rasufla usurate si il saruta pe Goe ca si cum l-ar vedea dupa o indelungata absenta. Mam-mare se hotareste sa stea pe culoar si sa-l pazeasca pe puisor asezandu-se pe un geamantan strain. Actiunea atinge punctul culminant, moment de maxima tensiune in desfasurarea actiunii, deoarece Goe trage semnalul de alarma, in ciuda sfaturilor lui mam-mare -Sezi binisor, puisorule, sa nu strici ceva. Trenul se opreste, lumea se alarmeaza, personajul de serviciu umpla forfota, dar nimeni nu poate stii cine a tras semnalul, deoarece mam-mare doarme in fundul pupeului cu puisoul in brate. Se constata totusi ca ata rupta si manivela rasturnata era tocmai in vagonul de unde zburase mai adineauri palaria marinelului. Deznodamantul marcheaza sfarsitul actiunii. Trenul porneste, iar in scurt timp pasagerii ajung la Bucuresti. Cucoanele se urca cu puisorul in birja si pornesc in oras, carandu-I birjarului sa le duca la bulivar. Compozitional, schita D-L Goe are o actiune conceputa linear, autorul urmarind aspectul tematic, gresita aducatie data de familie tanarului Goe, pe un si,h! M Os,..IIIIaUh5x6CJmHsHhJIh5xCJmHsHh5xCJmHsHh5xCJh5x
CJh5x,2v7Km --..aa....
Download