Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Floare Albastra - Mihai Eminescu

...erh16840tmargl1418tmargr567tmargt567tmargb851tltrs
ect tdeftab708tidoctrltftnbjtaenddocthyphhotz425tmargm
irrortnoextrasprltprcolbltcvmmetsprsspbftbrkfrmtspb
drtnoxlattoyentexpshrtntnoultrlspctdntblnsbdbtnospa
ceforultlytprtmetthyphcaps0thorzdoctfracidthtdghspa
ce180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvorigin1984tdghsh
o0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrheadt
pgbrdrfoottbdrrlssixthtmautsptnolnhtadjtbltrsidroot
9141901 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttpsz9tlinex0theadery0tfootery0tendnheretse
ctdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts16tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 tabtaf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tbtfs24tlang1038tlangfe2052tcgridtlangnp1038tlangf
enp2052 Itrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tf197tinsrsid9141901 FLOARE ALBASTRtc3tpar Stpardtplain tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf6tfs20tlang1038tlangfe2052tcgridtlangnp1038tlang
fenp2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid9141901 tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tli0tri708tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustr
ighttrin708tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1038tlangfe2052tcgridtlangnp1038tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tf197tinsrsid9141901 ttab Poezia apare teen revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este printre primele poezii publicate teen revista Convorbiri literare.tcenainte de aceastte3 poezie era publicatte3 Venere si Madonte3, Epigonii, Mortua est.tpar Stpardtplain tltrpartqj tli0tri708tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustr
ighttrin708tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf6tfs20tlang1038tlangfe2052tcgridtlangnp1038tlang
fenp2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid9141901 ttab Poezia are ca motivSItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tf197tinsrsid9141901 floarea albastrte3, un motiv romantic, care apare tbai teen alte literaturi, teen literatura germante3 Novalis teentr-un poem romantic, unde floarea albastrte3 se metamorfozeazte3 teen femeie luteend chipul iubitei tbai tulburteend inima eroului.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid9141901 ttab Motivul florii albastre maSItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tf197tinsrsid9141901 i apare tbai la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastrte3 reprezintte3 viatfea. Albastrul simbolizeazte3 infinitul, depte3rtte3rile mte3rii tbai a cerului, iar floarea simbolizeazte3 fiintfea care pte3streazte3 dorintfeele, pe care le dezvte3luie cu vrajte3.tpar ttab Poezia este conceputte3 din doute3 pte3rtfei corespunzte3toare a doute3 tipuri de idei, de cunoatbatere teen primele trei strofe cunoatbaterea filosoficte3 absolutte3, iar teen partea a doua 5-13 cunoatbaterea terestrte3 prin intermediul dragostei. Cele doute3 pte3rtfei ale poeziei sunt legate de o strofte3, cea de a patra, care contfeine reflectfeiile poetului tbai contfeine teen ea teenceputul ideii din ultima strofte3. Poezia este alcatuitte3 sub formte3 de monolog teentrerupt de dialog.tcen primele trei strofe poetul contureazte3 domeniul cunoatbaterii filosofice. De la elementele genezei teentunecata mare pteena la un teentreg unvers de culturte3 reprezentat de cteempiile Asire, piramidele teenvechite. tcen aceste trei strofe iubita defapt aduce un reprotba iubitului care ni se sugerazte3 cte3 sa izolat teen universul fericit dar strteemt al lumii pamteentetbati. Este o ipostazte3 a poetului teen care se repette3 ideea sugeratte3 de prezentfea chiar teen primul vers, a adverbului iar.tpar ttab De aici tbai teendemnul din ultimele vesuri ale strofei a treiatpar ttab ttab Nu cte3uta teen depte3rtaretpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid9141901 ttab ttab Fericirea ta, iubite!tpar ttab Strofa a patra e stroSItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tf197tinsrsid9141901 fa de tranzitfeie, de legte3turte3 teentre cele doute3 ipostaze ale cunoatbaterii. Strofa aduce consimtfete3mteentul de moment al poetului la dulcea chemare a iubitei. Steent surprinse teenca din aceastte3 strofte3 gesturi tandre, calde, ocrotitoare Dulce netezindu-mi pte3rul, gestul care se presupune cte3 vor fi urmate tbai altele dacte3 poetul va cobortee din cerurile nalte.tpar ttab Adjectivul devenit substantiv diminutivat mititica sugereazte3 pe de o parte dragostea fatfete3 de fiintfea iubitte3 dar tbai distantfea enormte3 teentre gteendurile tbai preocupte3rile teenalte ale poetului, teen comparatfeie cu lumea terestrte3.La reprotbaul iubitei, poetul rte3spunde cu o tte3cere, care deschide drum meditatfeiei din ultima strofte3, mai ales din versul Totutbai este trist teen lume.tpar ttab tcen partea a doua a poeziei avem celaltte3 cunoatbatere, cea terestrte3 cunoatbatere prin intermediul iubitei dragoste la care este chemat iubitul de cte3tre iubitte3. Dacte3 teen Dorintfea tbai teen Sara pe deal teentregul ritual al dragostei era din perspectiva bte3rbatului, teen Floare albastrte3 iubita este vicleante3, ademenitoare promitfeteendu-i iubitului o lume de bucurii tbai de farmec. tpar ttab Cadrul natural, unde este chemat iubitul este cadrul cu verdeatfete3, cu izvoare ce plteeng teen vale sau stteenci teenalte tbai prte3pastii mte3retfee.La aceste se mai adaugte3 tbai ochiul de pte3dure teenconjurat de trestie tbai teencte3rcat de foi de mure. Gesturile iubitei steent tbate3galnice, teen timp ce iubitul teei va spune povetbati tbai minciuni, ea, iubita va teencerca pe un fir de romanitfete3 dragostea lui.tpar ttab Chemarea este tentantte3, pentru cte3 iubita este ca teen Dorintfea frumoaste3 de soarelui cte3ldurte3 fata va fi rotbaie ca mte3rul teen timp ce cu pte3rul ei de aur teei va astupa gura.tpar ttab Aceastte3 invitatfeie sigur cte3 este urmatte3 de ste3rutte3ri date sub pte3lte3rie pentru ca ste3 nu fie vte3zutfei de nimeni.tpar ttab La ivirea lunii printre crengi teenlantfeuitfei teen gteet cei doi teendrte3gostitfei vor porni teen sat spre vale, dteendu-tbai pe ste3rutari pe cale. Ajungerea la al portfeii prag va fi urmatte3 de vorbe teen teentunecime, dupte3 care urmeazte3 inevitabila despte3rtfeire. Dupte3 ce ea dispare teen timp ce iubitul copletbait de nte3vala sentimentului rte3mteene ca un stteelp teen lunte3. Cele trei epitete ce frumoaste3, ce nebunte3, dulce floare cuprinse teen versuri exclamative exprimte3 intensitatea sentimentului, defapt epitetul dulce apare teen mai multe situatfeii dulce f...
Download