...SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid100954
04 Mte2inea Andreitpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid100954
04 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tcf1tinsrsid10095404tcharrsid10095404 Pasa Hassantpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tcf11tinsrsid10095404 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tinsrsid10095404 de George Cosbuctpar caracterizarea personajelortpar tpar tpar tpar tpar George Cosbuc este intaiul poet ardelean care s-a identificat cu poporul din care face face, cantandu-i bucuriile si durerile.tpar In cuprinsul baladei, G. Cosbuc realizeaza doua portrete memorabile, folosind hiperbola si antiteza. Poetul scoate in evidenta trasaturile fizice si insusirile morale ale celor doua personaje principale, Mihai Viteazul si pasa Hassan, folosind caracterizarea directa facuta de autor, de alte personaje si autocaracterizarea si indirecta, desprinsa din gesturi, imbracaminte, din vorbe si atitudine.tpar In primele strofe ale baladei, poetul aduce in prim-plan imaginea voievodului roman, realizata gradat. Mai intai apare calare, cu fulgeru-n mana, facand carare printre dusmani. Apoi intra-n urdie ca lupu-ntre oi, o risipeste, o loveste necrutator, o vantura ca pe o pleava nefolositoare. Cu ajutorul verbelor la indicativ prezent si la gerunziu, poetul il prezinta pe Mihai intr-o continua miscare, navala nebuna, semanand moarte in jurul sau trecand, facand, zareste, se-ntoarce, alege, se-nvarte roata, intra, o frange, o bate, o vantura, e suflet de vantmetafora, imprastie, cutreiera campul, taind de pe cai, vine furtuna.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid10
095404tcharrsid10095404 In ochii ingroziti ai pasei, imginea voievodului creste, atingand proportii uriase. In strofa a opta, silueta sa este conturata prin imagini vizuale, auditive si motorii.tpar Salbatecul voda e-n zale si-n fiertpar Si zalele-i zuruie crunte,tpar Gigantica poart-o cupola pe frunte,tpar Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, tpar Iar barda-i din stanga ajunge la cer, tpar Si voda-i un munte.tpar Epitetul asezat in inversiune, salbatecul voda, sugereaza hotararea romanului de a nimici dusmanul. Aprigul voievod este imbracat in armura zalele si fierul zuruie crunt, dezvaluind indarjirea cu care se napustea asupra paganilor. Zalele-i zuruie crunte- constructie anomatopeica, care parca porunceste moartea dusmanilor. Caciula e o cupola gigantica, barda-i ajunge la cer sunt imagini care creeaza senzatia unui munte, Si voda-i un munte. Metafore personificate vorba-i e tunet, rasufletul ger, fixeaza mai bine personalitatea voievodului care imprastie groaza in jurul sau, care imprumutase forta naturii dezlantuite.tpar In antiteza perfecta cu Mihai Viteazul este prezentat pasa Hassan. Alaturi de drum,departe de lunca, pus pe fuga, Hassan fricos si las, apare permanent in contrast cu neinfricatul voievod roman. Ca si Mihai, Hassan este caracterizat direct si indirect. Fuga pasei spre tabara turceasca este evidentiata in ultimele patru strofe ale baladei. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid100954
04tcharrsid10095404 tpar -Stai, pasa, o vorba de aproape sa-ti spuntpar Ca nu te-am gasit nicaierea-tpar Dar pasa-si pierduse si capul si firea!tpar Cu fraul pe coama el fuge nebun,tpar Ca-n gheara de fiara si-n gura de tuntpar Mai dulce-i pieirea.tpar Ingrozit, pasa isi pierde si capul si firea, fuge nebun, caci pieirea e mai dulce si-n ghera de fiara si-n gura de tun, decat sub sabia ghiaurului. Urmarit de acesta, groaza si disperarea pun stapanire pe Hassan, care va gasi scapare in tabara turceasca.tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid100954
04tcharrsid10095404 In continuare, imaginea voievodului apare hiperbolictpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid100954
04tcharrsid10095404 Salbatecul voda e-n zale si-n fiertpar Si zalele-i zuruie crunte, tpar Gigantica poarta-o cupola pe frunte,tpar Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,tpar Iar barda-i din stanga ajunge la cer,tpar Si voda-i un munte.tpar In ochii ingroziti ai pasei, proportiile romanului sunt marite, ingrosate, hiperbolizate, Voievodul dobandeste o statura gigantica cusma este uriasa, vorba este asemenea tunetului, rasufletul ger, barda atinge cerul, iar voda e un munte. Prin metafore-hiperbola, epitete, inversiune, poetul contureaza personalitatea lui Mihai care imprumuta forta de la natura . In ochii lui Hassan el nu poate fi invins, tot asa, cum un munte nu se clinteste din temeliile lui forta lui nu poate fi stavilita, tot asa, cum tunetul si gerul nu pot fi oprite. Voievodul apare ca o forta dezlantuita a naturii care accentueaza lasitatea, umilinta, ridicolul, traite de fulgerul pasa. In contrast cu frica, groaza vestitului pasa, apare curajul voievodului de a infrunta moartea. Mihai il striga din nou pe Hassan, sa se opreasca pentru ca in acea zi sa piara unul dintre ei.tpar -Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi.tpar Dar pasa mai tare zorestetpar Cu scarile-n coapse fugarul-si lovestetpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid10095404 Si gatul i-l bate cu pumnii-amandoitpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1036tlangfe1033tlan...
Download