... contextul teentregii noastre poezii natfeionale, tbai nu numai al celei eminesciene, fte3rte3 nici o teendoialte3, expresia absolutte3, testamentarte3, pe care o atinge, teen ascensiunea ei necurmatte3, gte2ndirea poeticte3 tbai filozoficte3 a lui Eminescu.tpar ttab Treptele succesive prin care a trecut poema - cum atestte3 manuscrisele poetului, aduse la lumina tiparului de Perpessicius, cu toate variantele lui, teen Editfeia monumentalte3, integralte3, SItbtitfs24 Mihai Eminescu - Opere, I-IVSItfs24 ,SItbtfs24 SItf75tfs24 1939-1963 - dovedesc cte3 SItitf75tfs24 tldblquote de la lutul inanimat pte2nte3 la statuia teempietritte3 tbai fte3rte3 de moartetrdblquote SItfs24 a SItbtitf75tfs24 Luceafte3ruluiSItf75tfs24 i-au trebuit lui Eminescu zece ani de trudte3 creatoare. De aceea, poate, SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItbtfs24 SItf75tfs24 Eminescu teenregistreazte3 o imenste3 bibliografie - aproape o mie cinci sute de titluri. Este poemul despre care s-a scris aproape mai mult decte2t despre teentreaga poezie romte2neascte3 la un loc.tpar ttab Trecte2nd, atbaadar, prin numeroase variante succesive, din anii berlinezi ai poetului, 1872-1874, cte2nd manuscrisele lui atestte3 teenceputul, SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItf75tfs24 este finisat abia teen 1882, cte2nd Eminescu teel citetbate, partfeial, teen tbaedintfeele tldblquote Junimiitrdblquote , teen asistentfea lui Maiorescu. Dar, teen forma lui definitivte3, poemul este publicat, teen aprilie 1883, teen SItitf75tfs24 Almanahul Societte3tfeii Academice Social - LiteSItitfs24 rare SItbtitf75tfs24 tldblquote Romte2nia junte3trdblquote SItf75tfs24 , din Viena, sumar ilustrat de cei mai de frunte reprezentantfei junimitbati ai literaturii romte2ne la acea vreme. Versiunea din SItitfs24 AlmanahSItf75tfs24 este reproduste3, apoi, de revista SItitfs24 tldblquote Convorbiri literaretrdblquote SItf75tfs24 , teen august 1883, tbai traduste3 teen limba germante3 de Mitte Kremnitz. Titu Maiorescu reia, apoi textul poemului, apte3rut teen SItitfs24 AlmanahSItf75tfs24 , dar teenlte3turte3 din 392 de versuri, cte2te cuprinde aceastte3 versiune, un numte3r de 16 versuri, republicte2nd poemul, numai cu 376 de versuri, teen editfeia SItitfs24 princepsSItfs24 , din decembrie 1883. Mai prSItf75tfs24 ecis teenste3 - modificte3rile fte3cute de Maiorescu teen editfeia din 1883, mentfeinute tbai teen celelalte editfeii ale sale, ce au urmat acesteia, sunt urmte3toarele marele critic suprimte3 strofa 3 SItitf75tfs24 Ei numai doar dureazte3-n vte2ntSItf75tfs24 etc., din cele 11 cte2te cuprind rte3spunsul Demiurgului, teenlocuietbate versurile 3-4 din strofa 7 cu versurile SItitf75tfs24 tldblquote Tu etbati din forma cea dintte2i, Etbati vecinicte3 minunetrdblquote SItf75tfs24 , tbai apoi eliminte3 strofele 8,9,10 - reducte2nd, astfel, textul poemului de la 98 de strofe la 94 strofe. SItitf75tfs24 Editfeia academicte3 PerpessiciusSItfs24 restabileSItf75tfs24 tbate, teen spirit critic, textul initfeial, dupte3 cel din SItitfs24 AlmanahSItf75tfs24 , considerte2nd teentregul ca un neegalat poem simfonic. taai, astfel, teen editfeiile curente ale SItitfs24 PoeziilorSItf75tfs24 lui Eminescu, apare cte2nd una cte2nd alta din cele doute3 forme ale versiunii definitive - adicte3 cu sau fte3rte3 cele patru strofe.tpar ttab Cte2t privetbate izvoarele posibile ale SItbtitf75tfs24 Luceafte3ruluiSItf75tfs24 , adicte3 cele ce stau la teendemte2na cunoatbaterii tbai contbatiintfeei noastre imediate, acestea ar putea fi teen primul rte2nd, firesc, adte2nca tbai teendelungata frte3mte2ntare moralte3 tbai spiritualte3 a lui Eminescu, amara lui experientfete3 de viatfete3, proiectatte3 pe fondul societte3tfeii sau lumii teen care trte3ia, ajutat de o covte2rtbaitoare inteligentfete3 tbai de o memorie a lucrurilor, cu nimic mai putfein fenomenalte3, altfel spus, propria-i personalitate creatoare, conditfeia lSItfs24 ui de geniu teen al doilea cte2nd , SItitf75tfs24 folclorul natfeionalSItf75tfs24 , cu grte3dinile lui paradisiace, teencte3rcate de luminte3 tbai balsam, cu fte2ntte2nile-i purificate, de continuu debit, ce sevele-i tbai fructele-i de aur, din care poetul tbai-a nutrit teentreaga sa creatfeie literarte3. tcen alSItfs24 treilea rte2nd, cu alte cuvinte un al treilea izvor al poemului eminescian, SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItfs24 , este SItitfs24 filozofiaSItfs24 , teendeosebi cea a lui Schopenhauer, privind ilustrarea teoriei despre geniu.tpar ttab Dar punctul de plecare al lui Eminescu teen SItbtitf75tfs24 Luceafte3rulSItf75tfs24 este - dupte3 propria-i mte3SItfs24 rturisire - basmul popular, muntenesc, SItitf75tfs24 tldblquote Fata teen grte3dina de aurtrdblquote SItf75tfs24 , cunoscut poetului din culegerea folcloricte3 a germanului Kunisch, alcte3tuitte3 teen urma unei cte3lte3torii pe care aceste o fte3cuse, teen tdete3rile Romte2ne. Mte3rturisirea sau teensemnarea lui Eminescu stte3 teenscriste3 pe fila 56 a Manuscrisului 2275 tbai este reproduste3 de Perpessicius teen M. Eminescu - Opere, II, 1943, pag. 403.tpar SItitf75tfs24 ttab tldblquote tcen descrierea unui voiaj teen tdete3rile romte2ne, germanul K. povestetbate legenda Luceafte3rului. Aceasta este povestea. Iar teentfeelesul alegoric ce i-am dat este cte3 dacte3 geniul nu cunoatbate nici moarte tbai numele lui scapte3 de noaptea uitte3rii, pe de altte3 parte aici pe pte3mte2nt nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a pte3rut cte3 soarta Luceafte3rului din poveste seamte3nte3 mult cu soarta geniului pe pte3mte2nt, tbai i-am dat acest teentfeeles alegoric.trdblquote SItfs24 tpar SItf75tfs24 ttab Basmul de la care pleacte3 poetul SItbtitf75tfs24 Fata din grte3dina de aurSItf75tfs24 tbai pe care teel prelucreazte3 teen versuri povestetbate despre o preafrumoaste3 fatte3 de teempte3rat, pe care tatte3l ste3u o tfeinea teenchiste3, spre a o feri de privirile muritorilor tbai de ispitele lumii, teentr-un palat construit numai din marmurte3, aur, argint tbai pietre scumpe, ce se afla teentr-o SItitf75tfs24 tldblquote vale stearpte3trdblquote SItf75tfs24 , unde stte2nci de pazte3 teenconjurau mte3reatfea adte2ncime. Palatul era pte3zit de un fioros balaur. Dar vestea despre frumusetfeea fte3rte3 de seamte3n a fetei de teempte3rat, care stte3tea aici teenchiste3 teempreunte3 SItitf75tfs24 tldblquote cu mai multe soatfeetrdblquote SItf75tfs24 , se rte3spte2ndise repede teen lume. Auzi despre aceasta tbai un fiu de teempte3rat, Florin, care, teendrte3znetfe tbai viteaz cum era, porni teen cte3utarea fetei cu gte2ndul de a-i cuceri inima tbai o rte3pi. Dupte3 multe peripetfeii, el izbutetbate ste3 ajungte3 la palatul SItitfs24 preafrumoaseiSItf75tfs24 din grte3dina de aur tbai ste3 omoare balaurul.tpar ttab tcen acest timp, fata, care stte3tea tbai privea la fereastra palatului, este zte3ritte3 de un zmeu ce cte3lte3torea prin apropiere. Atras de chipul ei fermecte3tor, zmeul se teendrte3gosti de fatte3 tbai se lte3ste3...
Download