... SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tultinsrsid16672123 Scrisoarea Itpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf196 tltrchtfcs0 tf196tfs28tinsrsid16672123 ttab Poezia ne prezintte3 pozitfeia vitregte3 a omului de geniu teentr-o societate mte3rginitte3 tbai este alcte3tuitte3 din 5 pte3rtfei.tpar ttab tcen prima parte apar doute3 motive romantice, dragi poetului. Primul motiv este cel al timpului - timpul individual tbai cel universal. Al doilea motiv este motivul lunii t93Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagte3 scoatet93.tpar ttab tcen a doua parte poetul nuantfeeazte3 motivul lunii, ca un astru tutelar al faptelor meschine sau nobile ale oamenilor. Mai teentteei poetul redte3 o imagine globarte3 a spatfeiului terestru de la pustiuri la codrii, de la mte3ri tbai izvoare la tfete3rmuri, tbai apoi imaginea se restrteenge t93taai teen cteete mii de case lin pte3truns-ai prin feretbati Cteete fruntfei pline de gteenduri, gteenditoare le privetbatit93. tcen continuare poetul poetul teenfte3tfeitbaeazte3 o serie de ipostaze ale individului t93Vezi pe-un rege ce-mpteenzetbate globu-n planuri pe un veac Cteend la ziua cea de mteeine abia cuget-un ste3ract93, t93Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul cautte3-n oglindte3 de-tbai bucleazte3 al ste3u pte3r Altul cautte3 teen lume tbai teen vreme adevte3rt93. Apare aici un motiv de surste3 schoppehauriante3, identitatea omului teen fatfea mortfeii t93Detbai trepte osebite le-au ietbait din urna sortfeii Deopotrivte3-i stte3pteenetbate raza ta tbai geniul mortfeiit93. tcen continuare poetul se opretbate la conditfeia vitregte3SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid16672123 aSItrtlchtfcs1 taf196 tltrchtfcs0 tf196tfs28tinsrsid16672123 omului de geniu, care apare teen antitezte3 cu celelalte ipostaze t93Iar colo bte3trteenul dascte3l, cu-a lui hainte3 roaste3-n coate tcentr-un calcul fte3rte3 capte3t tot socoate tbai socoate taai de frig la piept tbai-ncheie tremurteend halatul vechi tcetbai teenfundte3 gteetu-n guler tbai bumbacul teen urechi Uscte3tfei atbaa cum este, gteerbovit tbai de nimic Universul fte3rte3 margini e teen degetul lui mic Cte3ci sub frunte-i viitorul tbai trecutul se teencheagte3 Noapte-adteenc-a veciniciei el teen tbairuri o dezleagte3 Precum Atlas teen vechime sprijinea ceriul pe umte3r Atbaa el sprijinte3 lumea tbai vecia teentr-un numte3rt93.tpar ttab Partea a treia cuprinde o cosmogoinie care compozitfeional se justificte3 prin faptul cte3 ea va argumenta cteet de vastte3 este cultura bte3trteenului dascte3l. Pteente3 a prezenta geneza apar cteeteva notfeiuni care ar trebui ste3 sugereze teencreatul. Geneza propriu ziste3 teencepe astfel t93Dar deodatte3 un punct se mitbacte3 t85 cel teentteei tbai singur. Iatte3-l! Cum din chaos face mumte3, iarte3 el devine Tatte3lt93. Apar aici motivele macrocosmusului tbai microcosmosului. Raportat la macrocosmos oamenii nu sunt decteet t93Mutbati de-o zi pe-o lume micte3 de se mte3surte3 cu cotult93. tcen continuare poetul vorbetbate despre un previziblil sfteertbairt al lumii soarele teel vede t93trist tbai rotbat93, planetele t93teengheatfete3t93 tbai timpul t93devine veciniciet93, pentru ca la sfteertbait ste3 domneascte3 din nou aceastte3 noapte a t93nefiintfeeit93 tbai t93 eterna pacet93.tpar ttab Partea a patra este consacratte3 pozitfeiei vitrege a cugette3torului de geniu teen lumea semenilor ste3i. Dascte3lul dupte3 ce a cugetat la destinul lumilor cosmice el cugette3 acum la destinele indivizilor lumii terestre. Apare aici din nou identitatea oamenilor cu ei teentbaitbai tbai cu omenirea teentreagte3 t93Unul e teen totfei, tot astfel precum una e teen toatet93. Vointfeele mte3runte care teei frte3mteentte3 pe oameni n-au nici un sens din cauza ireversibilitte3tfeii timpului t93Ce-o ste3-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gteendesc Ca tbai vteentu-n valuri trece peste traiul omenesct93. Cteend vorbetbate despre soarta geniului teentr-o societate bteentuitte3 de interese meschine apar numeroase accente satirice, uneori deosebit de incisive. Imposibilitatea cSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid16672123 unSItrtlchtfcs1 taf196 tltrchtfcs0 tf196tfs28tinsrsid16672123 oatbaterii propriei vietfei, laste3 considerarea operei omului de geniu la discretfeia rte3uvoitorilor, a inviditbailor t93taai cteend propria ta viatfete3 singur n-o tbatii pe de rost, O ste3-tbai batte3 altfeii capul s-o pte3trundte3 cum a fostt93. Pesimismul schoppenhaurian l-a influentfeat pe Eminescu tbai teen versurile t93Potfei zidi o lume-ntreagte3, potfei s-o sfarmi t85 orice-ai spune, Peste toate o lopatte3 de tfete3rteente3 se depunet93. Apare din nou ideea cte3 oamenii sunt egali teen fatfea mortfeii t93Mteena care-au dorit sceptrul universului tbai gteenduri Ce-au cSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid16672123 upSItrtlchtfcs1 taf196 tltrchtfcs0 tf196tfs28tinsrsid16672123 rins tot universul teencap bine-n patru scteendurit93. Pe un ton ironic poetul teetbai imagineazte3 cum se vor desfte3tbaura funerariile acestui om de geniu. Ele vor avea o falste3 solemnitate deoarece oamenii steent rte3i, indiferentfei, ipocritfei t93Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu slte3vindu-te pe tine t85 lustruindu-se pe elt93. Posteritatea va ignora valoarea operei tbai se va rezuma doar la t93bibliografia subtfeiret93 cte3reia teei vor gte3si t93pete multe, rte3utte3tfeit93.tpar ttab tcen partea a cincea se revine la motivele initfeiale contemplarea propriei vietfei tbai a luminii lunii ce dezvte3luie alte3turi de frumusetfeile eterne ale naturii crudul tbai tristul adevte3r cte3 oamenii sunt identici teen perspectiva mortfeii t93taai pe totfei ce-n astte3 lume sunt suputbai puterii sortfeii Deopotrivte3-i stte3pteenetbate raza ta tbai geniul mortfeiit93.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid16672123 tpar SS...
Download