...de suficienta, ceea ce a facut ca pozitia avantajoasa din punct de vedere geopolitic sa nu mai fie pusa deloc in valoare si chiar sa constituie un handicap. In contextul unui curs de geopolitica ne propunem o recuperare a continutului acestor fraze. Pentru aceasta, unul dintre cursurile care au ca subiect geopolitica romaneasca este dedicat unei prezentari monografice a pozitiei geopolitice a tarii noastre, pornind de la elemente de relief, granite, pana la vecinatati, simboluri geopolitice. Speram ca in urma acestui curs sa intelegem cu adevarat cuvintele lui Gheorghe I. Bratianu, care afirma ca Noi traim aici la o raspantie de drumuri, la o raspantie de culturi si, din nefericire, la o raspantie de navaliri si imperialisme. Noi nu putem fi despartiti de intregul complex geografic care, cum veti vedea, ne margineste si ne hotaraste destinul, intre cele doua elemente care il stapanesc, muntele si marea. Ceea ce as vrea sa apara lamurit este ca pentru a ne intelege trecutul, trebuie sa intelegem mai intai intregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte Gh. I. Bratianu, Chestiunea Marii Negre. Curs 1941-1942 , pag 11-12. Faptul ca recurgem la o asemenea monografie nu inseamna ca suntem prizonierii determinismului geografic, ca am considera ca acest complex de care vorbeste Gh. I. Bratianu este un factor de ingradire a modului de vietuire a unui stat. Rigorile disciplinei nu ne-ar permite acest lucru, deoarece, asa cum spune si intemeietorul de fapt acesteia, suedezul Rudolf Kjellen, in Prefata la lucrarea Marile puteri de dinainte si de dupa razboiul mondial , stiinta nu neaga vointa libera a statelor, dar ea constata un cadru ferm subl. ns pentru aceasta vointa, inlauntrul careia este data posibilitatea construirii cu oarecare siguranta a deductiilor si consecintelor privind situatia lor, a statelor citat in I. Conea, O pozitie geopolitica . De altfel, o astfel de pozitie nuantata poate fi intalnita si in geopolitica romaneasca interbelica. De pilda, in primul numar al revistei Geopolitica si Geoistoria , Gheorghe I. Bratianu sustine ca Destinele unei natiuni sunt sadite in pamantul insusi din care ne-am nascut, dupa cum statuia e cuprinsa in blocul de marmora din care dalta o va desprinde . Dar, precizeaza cat se poate de clar autorul, trebuie inspiratia si dibacia artistului pentru a desface chipul din lut sau din piatra, precum trebuie credinta si vointa unui neam pentru a stapani pamantul ce-i este dat sa rodeasca in deplinatatea puterilor si insusirilor sale Geopolitica, factor educativ si national . Muntii CarpatiA. Principalul element fizic este reprezentat de existenta Carpatilor. Muntii Carpati nu se intind doar in Romania. Ei sunt prezenti in intreaga Europa centrala si de sud est in urmatoarele tari Ucraina, Ungaria si Serbia. Acesti munti, care nu sunt asa de inalti precum Alpii, se impart in doua lanturi Carpatii nord-vestici Tatra si Muntii Slovaciei si Carpatii sud estici. Peste jumatate din intreaga suprafata a Carpatilor se afla pe teritoriul actual al Romaniei. Daca avem in vedere doar Carpatii sud-estici, atunci 810 se afla pe terioriul roman, o zecime revenind Ucrainei si alta zecime Serbiei. Deci putem conchide ca Romania este prin excelenta o tara carpatica. B. Cateva cuvinte despre particularitatile Muntilor Carpati din Romania. Ei formeaza un adevarat inel care inchide in interior Podisul Transilvaniei. Muntii directioneaza o distributie descrescatoare a unitatilor de relief in cercuri concentrice si in unitati mai joase dupa munti vin dealurile, podisurile, campiile Romaniei, toate formand un tot unitar. Nota dominanta, unica in lume, este conferita de faptul ca ei au un mare potential de habitat. Spre deosebire de alti munti, Carpatii romanesti nu sunt inalti, nu se termina in creasta, ci in terasa, sunt brazdati de ape, care au o impartire spatiala simetrica, pornind chiar din centrul muntilor, au multe depresiuni si multe ...
Download